Înghesuială în Consiliul de supraveghere al BNM! Printre candidați, un fost premier și un șef de la CNPF

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Printre cei care s-au înscris în concurs sunt fostul premier Natalia Gavrilița, vicepreședintele de la CNPF, Vitalie Lemne, directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, fosta de șefă de la fisc, Rozalina Albu, dar și cei patru candidați cărora le expiră mandatul.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Alţi patru membri ai Consiliului de supraveghere nu sunt salariaţi ai BNM, dar sunt plătiţi de BNM pentru exercitarea acestor funcţii: Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan şi Vadim Enicov.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova