Înghesuială în Consiliul de supraveghere al BNM! Printre candidați, un fost premier și un șef de la CNPF

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Printre cei care s-au înscris în concurs sunt fostul premier Natalia Gavrilița, vicepreședintele de la CNPF, Vitalie Lemne, directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, fosta de șefă de la fisc, Rozalina Albu, dar și cei patru candidați cărora le expiră mandatul.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Alţi patru membri ai Consiliului de supraveghere nu sunt salariaţi ai BNM, dar sunt plătiţi de BNM pentru exercitarea acestor funcţii: Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan şi Vadim Enicov.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.