Înotătorul Marius Dragu, soțul Guvernatoarei BNM, nu a reușit să devină primar, dar a obținut cetățenia Moldovei

Marius Alexandru Dragu, soțul guvernatoarei BNM, Anca Dragu, a primit cetățenia Republicii Moldova prin decretul emis de președinta Maia Sandu, emis în data de 20 decembrie.

Marius Alexandru, este apropiat de lumea politică. La alegerile locale din anul 2020, Marius Dragu a candidat la funcția de primar al stațiunii Costinești, dar nu și-a convins electoratul. Instructor de înot și participant la competiții sportive de rezistență, Marius Dragu contribuie și el la bunăstarea familiei, care are cele mai diverse surse de venituri.

Implicat în conducerea mai multor societăți, Marius Dragu a câștigat în anul 2020 în jur de 140.000 lei. Avea pe rol un proces cu statul român și cu Metrorex, ca reprezentant al societății comerciale Amexim Car 94 SRL, potrivit Fanatik.ro.

În mai 2013, societatea deținută de Marius Dragu a fost expropriată pentru suprafețele de teren deținute în zona Bucureștii Noi, pe unde urma să treacă Magistrala 4 de metrou. Cumulat, suma intrată în contul lui Marius Dragu a fost de un pic peste un milion de lei.

Prima tranșă a însemnat 584.865 lei, iar cea de-a doua, 445.107 lei, sume achitate însă abia în intervalul vară-toamnă a anului 2018. Nemulțumit de întârzierea cu care i-au fost virate sumele rezultate din exproprierea făcută în 2013, soțul Ancăi Dragu a luat decizia să dea statul și Metrorex în judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#guvernator #cetățenie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.