Insulă din Italia „invadată” de turiști. Cum arată locul vizitat zilnic de 16.000 de persoane

28 Apr. 2024, 19:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2024, 19:23 // Actual //  bani.md

Italienii se plâng că nu mai au loc de turiști. Până la 16.000 de turişti ajung zilnic pe insula Capri din Marea Mediterană, depăşindu-i pe cei 12.900 de rezidenţi, iar mulţi dintre aceşti vizitatori stau şi peste noapte, în condiţiile în care din ce în ce mai multe locuinţe sunt închiriate turiştilor, ceea ce creează probleme rezidenţilor, transmite Reuters.

Insula mediteraneană este un microcosmos pentru multe destinaţii turistice fierbinţi din Europa.

„Capri a devenit un dormitor pentru turişti. Sunt mai mulţi oameni care ajung pe insulă decât putem face faţă, iar familiile nu pot să prindă rădăcini aici pentru că nu îşi permit să stea”, spune Teodorico Boniello, preşedintele asociaţiei consumatorilor locali.

Localnicii depind de turişti pentru mijloacele lor de trai însă explozia turismului de masă riscă să transforme locaţiile lor frumoase în aglomeraţii sufocante.

Unele oraşe italiene au început să reacţioneze. Veneţia a devenit zilele trecute primul oraş din lume care percepe o taxă de intrare pentru vizitatori în perioadele de vârf. Florenţa a interzis noi închirieri de locuinţe din centrul său istoric iar parcul Cinque Terre de pe riviera italiană a început să perceapă 15 euro pentru cei care vor să parcurgă un traseu popular de-a lungul coastei, în ideea de a evita supra aglomerarea.

Capri a dublat propria sa taxă aplicată vizitatorilor, de la 2,5 până la 5 euro, pe care cei dinafară trebuie să o plătească pentru a lua feribotul din Napoli sau Sorrento până pe insula Capri, începând din aprilie şi până în octombrie.

„Încercăm să convingem mai mulţi oameni să ne viziteze în timpul iernii”, spune primarul din Capri, Marino Lembo.

Însă această taxă este puţin probabil să îi descurajeze pe turişti să călătorească pe insula Capri, care are peste patru milioane de fotografi tăguite pe Instagram, şi atrage valuri de turişti care doresc să adauge aceleaşi imagini pe paginile lor de social media.

Şi mai important, localnicii spun că taxa nu va face nimic pentru a rezolva o criză a spaţiilor de locuit, care forţează mulţi lucrători esenţiali din Capri, inclusiv profesori şi medici, să trăiescă pe continent şi să facă naveta până pe insulă.

Un exemplu este Antonio De Chiara, 22 de ani, care se scoală în fiecare dimineaţă la 5.20 în oraşul său din apropiere de Napoli pentru a fi sigur că prinde feribotul de ora 7 dimineaţa, care în 50 de minute îl duce până pe insula Capri. Alături de el sunt 400 de navetişti care zilnic traversează golful spre Capri.

„Ar fi grozav să trăiesc în Capri dar este foarte dificil. Chiar dacă aş găsi un loc, chiria ar consuma aproape tot salariul meu”, spune Antonio De Chiara, care recent a obţinut un loc de muncă în calitate de psiholog pentru copii din Capri.

Stefano Busiello, 54 de ani, este profesor de matematică la liceul din Capri, dar trăieşte la Napoli şi face naveta de 20 de ani. „Nu am încercat niciodată să găsesc o locuinţă acolo. Nu mi-aş permite una şi situaţia a devenit şi mai dificilă”, spune Busiello.

Doar 20% din personalul liceului la care Busiello este profesor trăieşte pe insula Capri, restul ajungând aici cu feribotul, o navetă zilnică obositoare ceea ce înseamnă că majoritatea profesorilor nu stau mai mult de trei ani înainte de a cere transferul la şcolile de pe continent.

Roberto Faravelli, care are o pensiune aproape de portul din Capri, spune că oamenii ca el ar putea fi dispuşi să îşi închirieze proprietăţile către muncitori dacă autorităţile ar oferi stimulente pentru a reduce decalajul faţă de chiriile plătite de turişti. „Guvernul trebuie să încurajeze proprietarii de case prin oferirea de chirii pe termen lung. Ceea ce ne lipseşte este cineva care să încerce să rezolve aceste probleme”, spune Faravelli.

Însă primarul Lembo nu se aşteaptă ca autorităţile să intervină. „Este o situaţie nefericită, dar din păcate aşa funcţionează economia de piaţă”, spune primarul din Capri.

Platforma de închiriere Airbnb are listate peste 500 de proprietăţi disponibile pe insula Capri, faţă de aproximativ 110 în anul 2016. Însă acesta este doar vârful icebergului, în condiţiile în care localnicii îşi închiriază proprietăţile în timpul lunilor de vară prin intermediul unor platforme care nu sunt reglementate.

În pofida unor resentimente evidente din cauza lipsei de locuinţe, Capri nu a cunoscut încă protestele din alte părţi, precum Insulele Canare din Spania, unde recent mii de localnici au ieşit pe stradă pentru a cere introducerea de limite cu privire la sosirile de turişti.

Primarul Lembo recunoaşte că există probleme, dar respinge ideea că turismul ruinează insula.

„Nu sunt de acord cu nostalgicii care spun că insula Capri era mai frumoasă în urmă cu 100 de ani. Atunci era mizerie şi sărăcie. Acum este bogăţie şi asta graţie turismului”, spune Lembo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!