Interzicerea produselor noi de nicotină, va provoca comerțul ilicit și pierderea controlului asupra pieței, susțin experții

Un șir de interdicții ale Legii antifumat, aprobată recent în Parlament în prima lectură, continuă să provoace discuții aprinse în spațiul public. Pe lângă lista noilor prevederi de extindere a spațiilor și locurilor interzise pentru fumat, de etichetare a produselor de tutun și majorarea amenzilor, proiectul propune interzicerea unor noi produse de nicotină, care, potrivit experților, nu tocmai justifică realitățile din teren, scrie ziua.md.

Datele Ministerului Sănătății arată că rata fumatului în Republica Moldova nu s-a schimbat în ultimii ani. Aceasta pe fundalul înăspririi Legii privind controlul tutunului. Experții consideră că policitclele anti-fumat din Moldova sunt bazate doar pe restricții, în timp ce lipsește partea de educare.

„Lipsesc intervențiile care să abordeze cauzele reale ale consumului, cum ar fi factorii sociali, psihologici și educaționali. În special în rândul tinerilor, prevenția trebuie să se bazeze pe educație și pe promovarea unui stil de viață sănătos. Politicile de sănătate publică trebuie să fie echilibrate: măsurile restrictive sunt necesare, dar trebuie dublate de strategii constructive, bazate pe sprijin, educație și opțiuni de reducere a riscurilor”, susține expertul economic Roman Chirca.

Expertul economic consideră că politicile restrictive au un efect opus, iar cea mai recentă inițiativă de interzicere a pliculețelor cu nicotină, nu va duce decât la creșterea comerțului ilicit.

„Interzicerea pliculețelor cu nicotină într-un context regional în care țări precum România și Ucraina nu impun asemenea restricții va duce la dezvoltarea comerțului ilicit. Aceste produse sunt ușor de introdus în țară — sunt mici, fără miros și ușor de transportat — și vor deveni parte a economiei subterane. Astfel, statul nu doar că va pierde venituri bugetare, dar va și reduce capacitatea de control și reglementare asupra produsului”, menționează Chircă.

Potrivit expertului, în Moldova lipsesc opțiuni reale pentru fumători, cum sunt medicamentele de substituție nicotinică, iar în lipsa alternativelor, oamenii vor continua să fumeze.

„În loc să fie parte a unei strategii integrate de reducere a fumatului, este o abordare pur interdictivă, care ignoră realitatea: oamenii vor continua să caute alternative dacă nu li se oferă opțiuni sigure și reglementate. În lipsa acestor produse, mulți fumători nu vor avea acces la un instrument eficient de renunțare la fumat și vor recurge fie la piața neagră, fie vor continua să fumeze. În esență, măsura poate chiar submina eforturile de combatere a fumatului”, mai avertizează Roman Chirca.

Pliculețe cu nicotină sunt produse ce nu conțin tutun și sunt utilizate pe cale orală astfel încât să livreze nicotină. Potrivit Ministerului Sănătății, scopul interzicerii acestora este protejarea minorilor prin îngrădirea accesului și prevenirea consumului acestor produse.

„Pliculețele cu nicotină sunt concepute exclusiv ca un mijloc de reducere a riscului pentru persoanele care încearcă să renunțe la fumat și nu sunt destinate consumului recreațional. Nu există date credibile care să indice că aceste produse ar fi utilizate pentru plăcere, mai ales în rândul minorilor. Fiind lipsite de miros și arome atractive, ele nu prezintă interes pentru tineri în modul în care o fac țigările electronice sau alte produse alternative. Astfel, argumentul privind atractivitatea pentru minori pare mai degrabă speculativ decât susținut de dovezi”, a adăugat expertul.

Prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, Ministerul Sănătății afirmă că își propune să alinieze legislația națională la cea a Uniunii Europene. Totuși, în prezent, produsul nu este reglementat și nici interzis de directivele europene existente, fiecare stat membru venind cu norme legislative în funcție de situația pe piață. Cele mai multe țări au stabilit o categorie dedicată în legislație pentru pliculețele cu nicotină, eliberând permisiunea de a plasa produsul pe piață după notificarea acestuia. Autoritățile stabilesc vârsta minimă de comercializare și consum a produsului, avertismente de sănătate care urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora și conținutul maxim de nicotină.

De asemenea, autoritățile europene au venit cu standarde de calitate și siguranță pentru acest produs care prevăd că la fabricare sunt utilizate doar ingrediente de înaltă puritate, precum și cerințe față de cutie, care să fie rezistentă și sigură pentru a proteja copiii.

#produse din nicotina #comert ilicit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.