Întrevederea Octavian Armașu – Katarina Mathernova. Au discutat despre activitatea sectorului bancar

07 Dec. 2021, 09:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 09:40 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu a avut o întrevedere cu Directorul general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, Katarina Mathernova. Cei doi oficiali au discutat despre activitatea sectorului bancar și reformele din acest domeniu.

În cadrul întrevederii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, s-a referit la evoluțiile macrofinanciare și economice din Republica Moldova, activitatea sectorului bancar și măsurile întreprinse de BNM pe fondul crizei energetice și a situației pandemice.

În acest context, Octavian Armașu a subliniat că datorită reformelor realizate în sectorul bancar, în prezent, acest sector este viabil și stabil, armonizat cu standardele internaționale și europene (Basel III), cu o arhitectură financiară adecvată, cu servicii și produse bancare calitative. Șeful băncii centrale a precizat că grație acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.

La rândul său, Katarina Mathernova, Director general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, a apreciat progresul obținut de BNM în reformarea sistemului bancar și a menționat importanța continuării reformelor pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova. Katarina Mathernova a reiterat deschiderea Uniunii Europene de a fi alături de țara noastră, inclusiv prin acordarea noii asistențe macrofinanciare.

Un alt subiect discutat de oficialii a fost procesul de preluare de către BNM, în vara anului 2023,  a competențelor de supraveghere a sectorului financiar nebancar – competențe care în prezent aparțin Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Totodată, în cadrul discuțiilor, a fost abordat subiectul privind aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). În acest sens, s-a menționat că participanții la proces analizează criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

13 Iun. 2026, 10:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Consiliul de administrație al maib propune acționarilor aprobarea distribuirii dividendelor pentru anul 2025 în valoare de 3,88 lei pentru fiecare acțiune cu valoarea nominală de 2 lei.

Decizia urmează să fie examinată la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor, programată pentru data de 25 iunie. Potrivit propunerii înaintate de conducerea băncii, suma totală destinată plății dividendelor se ridică la 401,9 milioane de lei, notează infotag.md.

În anul 2025, maib a înregistrat un profit net de 1,99 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 20,5% urmează să fie distribuită acționarilor sub formă de dividende, iar restul de 1,557 miliarde de lei va rămâne în bancă sub formă de profit nerepartizat și va fi inclus în capitalul instituției.

Banca a anunțat că data de înregistrare pentru stabilirea dreptului de a primi dividende este 25 iunie 2026. Astfel, acționarii care figurează în registrul acționarilor la această dată vor beneficia de plata dividendelor.

Rezultatele financiare ale băncii indică o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor de performanță. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a ajuns la 22,8% în 2025, comparativ cu 18% în anul precedent.

Totodată, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 27,4% față de 2024, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei.

În același timp, indicatorul costuri-venituri s-a îmbunătățit semnificativ, coborând la 44,2%, față de 52,3% în anul anterior, pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!