Investiție uriașă dintr-un credit din Franța pentru modernizarea segmentului de cale ferată Chișinău

Segmentul de cela ferată Chișinău – Ungheni (107 km) urmează să fi modernizat dintr-un credit oferit de Franța, potrivit unui proiect aprobat pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Protocolului financiar dintre Guvernul Republicii Moldova și Republicii Franceze privind finanțarea proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare

Este vorba de un credit de 75,7 milioane de euro, dintre care 35 de milioane de euro vor fi oferiți de Trezoreria franceză și 40 de milioane de euro de credit bancar garantat de Bpifrance Assurance Export care va putea fi mărită în funcție de suma definitivă a revizuirii prețurilor.

O condiție a creditului este ca 50% din bani să fie utilizați pentru cumpărarea bunurilor și serviciilor din Franța.

În prezent, CFM modernizează tronsonul de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești”.

Lucrările au început în luna noiembrie și sunt executate de o firmă din Kazahstan. În cadrul acestui proiect urmează să fie reabilitați peste 233 km de cale ferată, iar odată cu finalizarea lucrărilor- lucru preconizat în anul 2025, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză.

Asta înseamnă că trenurile de marfă vor putea circula cu până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza va crește până la 120 km/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.