Investitorii, nemulțumiți de ”taxa de lux”. Ce solicită aceștia

Investitorii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de taxa pentru furnizarea de servicii mobile – 2,5% din veniturile din vânzările aferente acestor servicii. Taxa este una de finanțare a Fondului pentru sprijinirea populației, potrivit studiului Asociației Investitorilor Străini.

Investitorii spun că taxa de 2,5% a fost introdusă în anul 2000, considerată drept taxă de lux nu mai este relevantă.

Investitorii străini consideră că această taxă pentru operatorii de telefonie mobilă este discriminatorie și nedreaptă, restricționând mai degrabă decât stimulând investițiile în dezvoltarea rețelelor moderne de comunicații electronice necesare dezvoltării economiei în general și a progresului social. Mai mult, această taxă denaturează concurența pe piața comunicațiilor electronice. Din 2022, este prevăzută reducerea cuantumului acestei taxe la 1,5%, dar FIA propune modificarea Legii cu privire la Fondul pentru sprijinirea populației și abrogarea completă a acestei taxe.

În plus, Asociația Investitorilor străini atrage atenția asupra cheltuielilor operatorilor asociate cu portarea numerelor mobile și fixe. În prezent, operatorii acoperă cheltuielile pentru crearea bazei de date de portare centralizată – aceasta este de 920 de mii de euro, întreaga sumă este plătită administratorului bazei de date de portare – NP BASE (o întreprindere cu capital străin NP Base, creată de compania lituaniană MEDIAFON UAB – câștigătorul concursului organizat de ANRCETI în august 2012).

În plus, operatorii plătesc o taxă de 0,0308 euro pentru fiecare număr de telefon atribuit. În consecință, operatorii dețin aproximativ 8 milioane de numere, pentru care plătesc aproape 250 de mii de euro lunar (3 milioane de euro pe an). Companiile consideră că aceste taxe sunt nerezonabile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere legal, subliniind că acest lucru se reflectă în tarifele pentru utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie.

#telefonie #portare #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.