Investitorii, nemulțumiți de ”taxa de lux”. Ce solicită aceștia

Investitorii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de taxa pentru furnizarea de servicii mobile – 2,5% din veniturile din vânzările aferente acestor servicii. Taxa este una de finanțare a Fondului pentru sprijinirea populației, potrivit studiului Asociației Investitorilor Străini.

Investitorii spun că taxa de 2,5% a fost introdusă în anul 2000, considerată drept taxă de lux nu mai este relevantă.

Investitorii străini consideră că această taxă pentru operatorii de telefonie mobilă este discriminatorie și nedreaptă, restricționând mai degrabă decât stimulând investițiile în dezvoltarea rețelelor moderne de comunicații electronice necesare dezvoltării economiei în general și a progresului social. Mai mult, această taxă denaturează concurența pe piața comunicațiilor electronice. Din 2022, este prevăzută reducerea cuantumului acestei taxe la 1,5%, dar FIA propune modificarea Legii cu privire la Fondul pentru sprijinirea populației și abrogarea completă a acestei taxe.

În plus, Asociația Investitorilor străini atrage atenția asupra cheltuielilor operatorilor asociate cu portarea numerelor mobile și fixe. În prezent, operatorii acoperă cheltuielile pentru crearea bazei de date de portare centralizată – aceasta este de 920 de mii de euro, întreaga sumă este plătită administratorului bazei de date de portare – NP BASE (o întreprindere cu capital străin NP Base, creată de compania lituaniană MEDIAFON UAB – câștigătorul concursului organizat de ANRCETI în august 2012).

În plus, operatorii plătesc o taxă de 0,0308 euro pentru fiecare număr de telefon atribuit. În consecință, operatorii dețin aproximativ 8 milioane de numere, pentru care plătesc aproape 250 de mii de euro lunar (3 milioane de euro pe an). Companiile consideră că aceste taxe sunt nerezonabile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere legal, subliniind că acest lucru se reflectă în tarifele pentru utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie.

#telefonie #portare #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.