Investitorii, nemulțumiți de ”taxa de lux”. Ce solicită aceștia

Investitorii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de taxa pentru furnizarea de servicii mobile – 2,5% din veniturile din vânzările aferente acestor servicii. Taxa este una de finanțare a Fondului pentru sprijinirea populației, potrivit studiului Asociației Investitorilor Străini.

Investitorii spun că taxa de 2,5% a fost introdusă în anul 2000, considerată drept taxă de lux nu mai este relevantă.

Investitorii străini consideră că această taxă pentru operatorii de telefonie mobilă este discriminatorie și nedreaptă, restricționând mai degrabă decât stimulând investițiile în dezvoltarea rețelelor moderne de comunicații electronice necesare dezvoltării economiei în general și a progresului social. Mai mult, această taxă denaturează concurența pe piața comunicațiilor electronice. Din 2022, este prevăzută reducerea cuantumului acestei taxe la 1,5%, dar FIA propune modificarea Legii cu privire la Fondul pentru sprijinirea populației și abrogarea completă a acestei taxe.

În plus, Asociația Investitorilor străini atrage atenția asupra cheltuielilor operatorilor asociate cu portarea numerelor mobile și fixe. În prezent, operatorii acoperă cheltuielile pentru crearea bazei de date de portare centralizată – aceasta este de 920 de mii de euro, întreaga sumă este plătită administratorului bazei de date de portare – NP BASE (o întreprindere cu capital străin NP Base, creată de compania lituaniană MEDIAFON UAB – câștigătorul concursului organizat de ANRCETI în august 2012).

În plus, operatorii plătesc o taxă de 0,0308 euro pentru fiecare număr de telefon atribuit. În consecință, operatorii dețin aproximativ 8 milioane de numere, pentru care plătesc aproape 250 de mii de euro lunar (3 milioane de euro pe an). Companiile consideră că aceste taxe sunt nerezonabile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere legal, subliniind că acest lucru se reflectă în tarifele pentru utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie.

#telefonie #portare #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.