Investitorii, nemulțumiți de ”taxa de lux”. Ce solicită aceștia

Investitorii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de taxa pentru furnizarea de servicii mobile – 2,5% din veniturile din vânzările aferente acestor servicii. Taxa este una de finanțare a Fondului pentru sprijinirea populației, potrivit studiului Asociației Investitorilor Străini.

Investitorii spun că taxa de 2,5% a fost introdusă în anul 2000, considerată drept taxă de lux nu mai este relevantă.

Investitorii străini consideră că această taxă pentru operatorii de telefonie mobilă este discriminatorie și nedreaptă, restricționând mai degrabă decât stimulând investițiile în dezvoltarea rețelelor moderne de comunicații electronice necesare dezvoltării economiei în general și a progresului social. Mai mult, această taxă denaturează concurența pe piața comunicațiilor electronice. Din 2022, este prevăzută reducerea cuantumului acestei taxe la 1,5%, dar FIA propune modificarea Legii cu privire la Fondul pentru sprijinirea populației și abrogarea completă a acestei taxe.

În plus, Asociația Investitorilor străini atrage atenția asupra cheltuielilor operatorilor asociate cu portarea numerelor mobile și fixe. În prezent, operatorii acoperă cheltuielile pentru crearea bazei de date de portare centralizată – aceasta este de 920 de mii de euro, întreaga sumă este plătită administratorului bazei de date de portare – NP BASE (o întreprindere cu capital străin NP Base, creată de compania lituaniană MEDIAFON UAB – câștigătorul concursului organizat de ANRCETI în august 2012).

În plus, operatorii plătesc o taxă de 0,0308 euro pentru fiecare număr de telefon atribuit. În consecință, operatorii dețin aproximativ 8 milioane de numere, pentru care plătesc aproape 250 de mii de euro lunar (3 milioane de euro pe an). Companiile consideră că aceste taxe sunt nerezonabile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere legal, subliniind că acest lucru se reflectă în tarifele pentru utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie.

#telefonie #portare #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.