Japonia, în era inegalităților! Cei mai bogați 3% dețin 26% din averea țării

Cei mai bogaţi japonezi deţin acum active în valoare totală de 469.000 miliarde de yeni (aproximativ 3.100 miliarde de dolari), conform unui raport realizat de Nomura Research Institute (NRI), citat de Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu ritmul mult mai lent în care au crescut activele majorităţii cetăţenilor din Japonia.

Între 2011 şi 2023, averea celor mai bogaţi japonezi s-a dublat, iar averea celor superbogaţi s-a triplat, în timp ce activele deţinute de gospodăriile majorităţii japonezilor, care reprezintă aproximativ 80% din populaţie, au crescut doar cu 42,2%. Disparitatea se datorează în mare parte câştigurilor obţinute pe pieţele bursiere, un domeniu în care cei cu averi mai mari au fost mult mai avantajaţi. În plus, deprecierea yenului în 2023 a contribuit la majorarea valorii activelor străine deţinute de japonezii bogaţi.

De la sfârşitul anului 2011 până la sfârşitul anului 2023, indicele Topix al Bursei de la Tokyo s-a triplat, susţinut de politicile economice implementate de fostul prim-ministru Shinzo Abe. Totuşi, în ciuda apelurilor liderilor actuali, inclusiv premierul Fumio Kishida, pentru sprijinirea clasei de mijloc, politicile din ultimul deceniu au fost percepute ca fiind mai favorabile celor bogaţi decât majorităţii cetăţenilor.

În 2023, cele mai bogate 3% din gospodăriile japoneze deţineau 26% din activele nete ale gospodăriilor din întreaga ţară. Gospodăriile considerate „bogate” au active nete cu o valoare cuprinsă între 100 şi 500 milioane de yeni, iar gospodăriile „superbogaţe” deţin peste 500 milioane de yeni.

Raportul NRI subliniază că, în ultimii ani, a crescut semnificativ ponderea gospodăriilor care s-au îmbogăţit în mod neaşteptat, ceea ce reflectă schimbările majore din structura economică a Japoniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #avere #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.