Japonia, în era inegalităților! Cei mai bogați 3% dețin 26% din averea țării

14 Feb. 2025, 11:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2025, 11:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cei mai bogaţi japonezi deţin acum active în valoare totală de 469.000 miliarde de yeni (aproximativ 3.100 miliarde de dolari), conform unui raport realizat de Nomura Research Institute (NRI), citat de Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu ritmul mult mai lent în care au crescut activele majorităţii cetăţenilor din Japonia.

Între 2011 şi 2023, averea celor mai bogaţi japonezi s-a dublat, iar averea celor superbogaţi s-a triplat, în timp ce activele deţinute de gospodăriile majorităţii japonezilor, care reprezintă aproximativ 80% din populaţie, au crescut doar cu 42,2%. Disparitatea se datorează în mare parte câştigurilor obţinute pe pieţele bursiere, un domeniu în care cei cu averi mai mari au fost mult mai avantajaţi. În plus, deprecierea yenului în 2023 a contribuit la majorarea valorii activelor străine deţinute de japonezii bogaţi.

De la sfârşitul anului 2011 până la sfârşitul anului 2023, indicele Topix al Bursei de la Tokyo s-a triplat, susţinut de politicile economice implementate de fostul prim-ministru Shinzo Abe. Totuşi, în ciuda apelurilor liderilor actuali, inclusiv premierul Fumio Kishida, pentru sprijinirea clasei de mijloc, politicile din ultimul deceniu au fost percepute ca fiind mai favorabile celor bogaţi decât majorităţii cetăţenilor.

În 2023, cele mai bogate 3% din gospodăriile japoneze deţineau 26% din activele nete ale gospodăriilor din întreaga ţară. Gospodăriile considerate „bogate” au active nete cu o valoare cuprinsă între 100 şi 500 milioane de yeni, iar gospodăriile „superbogaţe” deţin peste 500 milioane de yeni.

Raportul NRI subliniază că, în ultimii ani, a crescut semnificativ ponderea gospodăriilor care s-au îmbogăţit în mod neaşteptat, ceea ce reflectă schimbările majore din structura economică a Japoniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!