Jeff Bezos atinge un record al averii: decizia care i-a adus 8,4 miliarde de dolari în plus la avere

Jeff Bezos, fondatorul gigantului Amazon, îi lasă în urmă pe bogații planetei când vine vorba de acumularea avuției. Cel mai bogat om de pe planetă a atins un record al averii de 211 miliarde de dolari.

Acțiuniile Amazon au crescut cu 4,7% marți, 6 iulie, după ce Ministerul american al Apărării a anunțat că a anulat mega-contractul pentru servicii ”cloud”, în valoare de 10 miliarde de dolari, pe care îl atribuise în 2019 companiei Microsoft, atribuire care a dat naștere unor contestații din partea Amazon, scrie Wall Street.ro.

Creșterea de 4,7% i-a adus averii lui Bezos un plus de 8,4 miliarde de dolari.

Pentagonul explică într-un comunicat că acest contract „nu mai corespunde nevoilor sale” din cauza în special a „evoluţiei cerinţelor” şi „progreselor din acest sector”, conform Agerpres.ro.

Ministerul Apărării prevede iniţierea unei noi proceduri pentru angajarea diverselor companii specializate în servicii „cloud”.

„Odată cu evoluţia mediului tehnologic a devenit clar că acest contract, întârziat mult timp, nu mai corespunde cerinţelor pentru a remedia lacunele în materie de capacităţi” ale Ministerului Apărării, a indicat un purtător de cuvânt într-un comunicat.

Acest contract important, cu o durată de 10 ani, avea ca scop modernizarea tuturor sistemelor informatice ale forţelor armate americane într-un sistem gestionat de inteligenţa artificială.

Imediat după încheierea licitaţiei în toamna anului 2019, compania Amazon, considerată iniţial drept favorită, a contestat alegerea făcută de Pentagon.

Gigantul de comerţ online, devenit expert în servicii de cloud computing, l-a acuzat pe fostul preşedinte american Donald Trump că s-ar afla în spatele alegerii Pentagonului din cauza animozităţii sale faţă de Jeff Bezos, fondatorul Amazon.

Ministerul american al Apărării intenţionează să-şi întoarcă acum privirea spre mai multe companii, începând cu Microsoft şi Amazon, singurele două grupuri „capabile să răspundă nevoilor sale” la ora actuală.

Dar ministerul va „continua să efectueze cercetări de piaţă pentru a stabili dacă şi alţi furnizori cu sediul în SUA” ar putea îndeplini cerinţele sale, potrivit AFP.

#amazon #miliardar #avere #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, Statele Unite au furnizat aproximativ 60% din gazul natural lichefiat (GNL) importat de Uniunea Europeană, confirmându-și poziția de principal furnizor de GNL al Europei. Evoluția are loc în contextul în care tot mai mulți oficiali europeni privesc cu îngrijorare creșterea dependenței energetice de SUA.

Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, furnizate agenției Reuters, ponderea de 60% este în creștere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu ianuarie 2025, când SUA asigurau 53% din importurile de GNL ale UE.

Volumul de GNL livrat de SUA în ianuarie a ajuns la 5,36 milioane de tone metrice, al doilea cel mai ridicat nivel lunar înregistrat vreodată, depășit doar în octombrie 2025. Creșterea cererii de gaze, generată de vremea rece, a contribuit parțial la acest avans.

Totuși, Kpler anticipează că tendința se va menține, estimând că livrările americane vor reprezenta circa 65% din totalul importurilor de GNL ale Europei în acest an, față de aproximativ 56% în 2025.

După declanșarea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat achizițiile de gaze din SUA pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. În acest context, UE a convenit, în cadrul unui acord comercial cu Washingtonul, să cheltuiască până la 750 de miliarde de dolari pe energie americană.

Cu toate acestea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, precum și amenințările recente cu introducerea unor tarife vamale, au amplificat îngrijorările unor guverne europene legate de riscul unei noi dependențe energetice.

În această săptămână, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că Uniunea Europeană riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, pe măsură ce renunță la energia provenită din Rusia.