Jeff Bezos atinge un record al averii: decizia care i-a adus 8,4 miliarde de dolari în plus la avere

Jeff Bezos, fondatorul gigantului Amazon, îi lasă în urmă pe bogații planetei când vine vorba de acumularea avuției. Cel mai bogat om de pe planetă a atins un record al averii de 211 miliarde de dolari.

Acțiuniile Amazon au crescut cu 4,7% marți, 6 iulie, după ce Ministerul american al Apărării a anunțat că a anulat mega-contractul pentru servicii ”cloud”, în valoare de 10 miliarde de dolari, pe care îl atribuise în 2019 companiei Microsoft, atribuire care a dat naștere unor contestații din partea Amazon, scrie Wall Street.ro.

Creșterea de 4,7% i-a adus averii lui Bezos un plus de 8,4 miliarde de dolari.

Pentagonul explică într-un comunicat că acest contract “nu mai corespunde nevoilor sale” din cauza în special a “evoluţiei cerinţelor” şi “progreselor din acest sector”, conform Agerpres.ro.

Ministerul Apărării prevede iniţierea unei noi proceduri pentru angajarea diverselor companii specializate în servicii “cloud”.

“Odată cu evoluţia mediului tehnologic a devenit clar că acest contract, întârziat mult timp, nu mai corespunde cerinţelor pentru a remedia lacunele în materie de capacităţi” ale Ministerului Apărării, a indicat un purtător de cuvânt într-un comunicat.

Acest contract important, cu o durată de 10 ani, avea ca scop modernizarea tuturor sistemelor informatice ale forţelor armate americane într-un sistem gestionat de inteligenţa artificială.

Imediat după încheierea licitaţiei în toamna anului 2019, compania Amazon, considerată iniţial drept favorită, a contestat alegerea făcută de Pentagon.

Gigantul de comerţ online, devenit expert în servicii de cloud computing, l-a acuzat pe fostul preşedinte american Donald Trump că s-ar afla în spatele alegerii Pentagonului din cauza animozităţii sale faţă de Jeff Bezos, fondatorul Amazon.

Ministerul american al Apărării intenţionează să-şi întoarcă acum privirea spre mai multe companii, începând cu Microsoft şi Amazon, singurele două grupuri “capabile să răspundă nevoilor sale” la ora actuală.

Dar ministerul va “continua să efectueze cercetări de piaţă pentru a stabili dacă şi alţi furnizori cu sediul în SUA” ar putea îndeplini cerinţele sale, potrivit AFP.

#amazon #miliardar #avere #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.