Joburi de viitor: (63) Strategist pentru sisteme energetice integrate

Angajat la nivel de oraș sau regional, strategul pentru sisteme energetice integrate lucrează cu coordonatorii de creștere a comunității regionale și locale, instalatorii de sisteme de energie și date, proiectanții de habitate umane și inginerii de soluții de energie durabilă pentru a proiecta sisteme energetice urbane eficiente, durabile și sigure.

Strategist pentru sisteme energetice integrate: Responsabilități/Atribuții

Strategiștii aduc o cunoaștere profundă a nevoilor de energie ale oamenilor din zona locală, împreună cu avantajele de mediu ale zonei locale, pentru a proiecta un plan la nivel înalt pentru sistemele energetice din regiuni. Lucrând cu inginerii de soluții pentru energie durabilă, resursele unei zone vor fi luate în considerare la generarea de energie (cum ar fi vântul, soarele, valurile, accesul la apă). Aceștia pot comanda programe de modernizare a sistemelor energetice existente pentru a se actualiza la surse regenerabile pentru a aduce toate sistemele localizate la standardul cerut.
Strategistul pentru sisteme energetice integrate va avea un rol la nivel înalt în determinarea modului în care sistemele energetice sunt integrate și gestionate.

Strategist pentru sisteme energetice integrate: Abilități

Vor fi lideri cu abilități în gestionarea personalului, ideilor și sistemelor complexe. Aceștia vor fi responsabili de aplicarea politicilor în vigoare.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.