Josep Borrell: Gazul este o marfă, nu poate fi folosit drept o armă geopolitică

Vedem încercări din partea Gazprom de a pune presiune politică în schimbul scăderii prețului la gaz. Sunte de acord cu dna prim-ministră în legătură cu importanța consolidării rezilienței împotriva oricăror eforturi de către părți terțe de utiliza energia ca o armă geopolitică. Gazele reprezintă o marfă care pot fi cumpărate, vândute, dar nu pot fi folosite ca arma geopolitică. Suntem gata să susținem Moldova pentru a ieșit din criza, scrie Realitatea.md.

Declarația aparține Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședintele Josep Borrell, în contextul crizei gazelor naturale din Republica Moldova.

Amintim că Financial Times a scris că în cadrul negocierilor, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE. De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

De asemenea, miercuri, 27 octombrie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Republica Moldova va beneficia de un suport de 60 de milioane de euro pentru a depăși mai ușor criza gazelor naturale în care se află. Asistența nerambursabilă a fost oferită ca urmare a unui dialog constant al autorităților moldovenești cu Uniunea Europeană, anunță Guvernul Republicii Moldova.

#Josep Borrell #jocuri geopolitice #produs #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linie electrică Vulcănești–Chișinău, considerată una dintre cele mai importante investiții pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, nu ar fi putut preveni actuala criză provocată de avarierea liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Isaccea, au recunoscut autoritățile în cadrul Comisiei pentru situații excepționale.

Întrebat direct de deputatul Vasile Costiuc dacă linia ar fi „salvat situația” în cazul în care ar fi fost deja funcțională, șeful Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, directorul Moldelectrica a răspuns categoric: „Nu. Deoarece noi am pierdut unica legătură dintre Republica Moldova și Ucraina”.

Oficialul a explicat că problema nu ține de transportul intern al energiei, ci de lipsa capacității de import, după scoaterea din funcțiune a liniei Isaccea–Vulcănești. Astfel, chiar și cu linia Vulcănești–Chișinău operațională, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu aceleași dificultăți în asigurarea necesarului de consum.

În acest context, Carmanschi a precizat că autoritățile lucrează la diversificarea interconexiunilor, inclusiv prin construcția unei noi linii de 400 kV Bălți–Suceava, proiect aflat în derulare pe partea română, în timp ce în Republica Moldova procedurile de achiziție sunt în curs.

Declarațiile au stârnit reacții în cadrul ședinței. Deputatul Vasile Costiuc a pus sub semnul întrebării relevanța investițiilor majore în interconectare, sugerând că acestea nu oferă protecție în fața unor riscuri externe, precum atacurile asupra infrastructurii energetice din afara țării.

La rândul său, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că rolul liniei Vulcănești–Chișinău este diferit. „Acea linie rezolvă problema care ține de șantaj din partea regimului separatist din Transnistria. Asta a fost intenția”, a declarat acesta, care menționat că proiectul contribuie la reducerea dependenței de regiunea transnistreană, chiar dacă nu poate elimina complet vulnerabilitățile externe.