Justiție cu statut de VIP! Averea lui Ion Malanciuc, noul judecător constituțional, în cifre

Ion Malanciuc, desemnat recent judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, intră în funcție cu o avere impresionantă, conform declarației sale de avere pentru anul 2024. Magistratul a raportat venituri anuale de peste 725.000 lei, provenite din salarii și activități auxiliare.

Printre principalele surse de venit se numără: 519.461 lei – salariu de la Curtea Supremă de Justiție, 1250 euro/lună și 2500 euro/lună – venituri din chirii pentru două apartamente din Chișinău, 17.728 lei – remunerare pentru activitate intelectuală oferită de National Center for State Courts și 90.000 și 173.300 euro – venituri din vânzarea a două apartamente.

Soția sa, Irina Malanciuc, a obținut venituri salariale din funcții publice și de reprezentant al statului în mai multe entități, inclusiv Energocom, Tracom și Hotelul Zarea, cu un total cumulat de aproximativ 196.000 lei.

Malanciuc deține: o casă de locuit și un teren intravilan evaluate la câte 240.000 euro fiecare, dobândite în 2025, un apartament de 46,7 m² (307.411 lei) și un garaj (124.000 lei) și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2020, evaluat la 26.100 dolari.

Judecătorul a declarat un depozit bancar de 50.000 euro la Victoriabank și două împrumuturi: 200.000 lei (din 2020, de la o rudă), 70.000 euro (contractat în 2025).

Malanciuc a cheltuit 142.000 lei pentru educația copilului, la Liceul „Orizont” și aproape 140.000 lei pentru servicii de intermediere imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malanciuc #avare #judecator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.