Justiție cu statut de VIP! Averea lui Ion Malanciuc, noul judecător constituțional, în cifre

Ion Malanciuc, desemnat recent judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, intră în funcție cu o avere impresionantă, conform declarației sale de avere pentru anul 2024. Magistratul a raportat venituri anuale de peste 725.000 lei, provenite din salarii și activități auxiliare.

Printre principalele surse de venit se numără: 519.461 lei – salariu de la Curtea Supremă de Justiție, 1250 euro/lună și 2500 euro/lună – venituri din chirii pentru două apartamente din Chișinău, 17.728 lei – remunerare pentru activitate intelectuală oferită de National Center for State Courts și 90.000 și 173.300 euro – venituri din vânzarea a două apartamente.

Soția sa, Irina Malanciuc, a obținut venituri salariale din funcții publice și de reprezentant al statului în mai multe entități, inclusiv Energocom, Tracom și Hotelul Zarea, cu un total cumulat de aproximativ 196.000 lei.

Malanciuc deține: o casă de locuit și un teren intravilan evaluate la câte 240.000 euro fiecare, dobândite în 2025, un apartament de 46,7 m² (307.411 lei) și un garaj (124.000 lei) și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2020, evaluat la 26.100 dolari.

Judecătorul a declarat un depozit bancar de 50.000 euro la Victoriabank și două împrumuturi: 200.000 lei (din 2020, de la o rudă), 70.000 euro (contractat în 2025).

Malanciuc a cheltuit 142.000 lei pentru educația copilului, la Liceul „Orizont” și aproape 140.000 lei pentru servicii de intermediere imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malanciuc #avare #judecator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.