Karin Kneissl, numită în consiliul director al Rosneft. La nunta ei a dansat cu Putin

Karin Kneissl, fostul minstru austriac de externe, a primit un loc în consiliul de adminstraţie al celei mai mari companii petroliere de stat din Rusia, Rosneft. Karin Kneissl a dansat cu Putin la nunta ei.

Despre aceasta a anunțat, miercuri, 2 iunie, compania Rosneft din Rusia. Karin Kneissl a fost ministru de externe al Austriei între 2017 şi 2019.
În august 2018, imaginea în care Kneissl dansa cu preşedintele rus după ce l-a invitat la nunta ei a creat valuri în Europa mai ales că se întâmpla la doar câteva luni după ce UE a luat măsura expulzării unui număr de diplomaţi ruşi în urma otrăvirii fostului spion dublu Serghei Skripal în Marea Britanie, scrie The Moscow Times.

Rosneft are drept acţionar majoritar statul rus și furnizează circa o treime din totalul extracţiilor de petrol din ţară. Preşedintele companiei este Igor Seşin, fost vicepremier, şi un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.

În 2020, Rosneft a înregistrat profituri de doar 147 miliarde de ruble (două miliarde de dolari) – o scădere de 80% faţă de nivelurile de dinainte de pandemie. Rosneft a scăzut producţia în urma pactului dintre Rusia şi Arabia Saudită privind sprijinirea preţurilor petrolului în perioada pandemiei.

#Rosneft #consiliul director #Karin Kneissl

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.