Karin Kneissl, numită în consiliul director al Rosneft. La nunta ei a dansat cu Putin

Karin Kneissl, fostul minstru austriac de externe, a primit un loc în consiliul de adminstraţie al celei mai mari companii petroliere de stat din Rusia, Rosneft. Karin Kneissl a dansat cu Putin la nunta ei.

Despre aceasta a anunțat, miercuri, 2 iunie, compania Rosneft din Rusia. Karin Kneissl a fost ministru de externe al Austriei între 2017 şi 2019.
În august 2018, imaginea în care Kneissl dansa cu preşedintele rus după ce l-a invitat la nunta ei a creat valuri în Europa mai ales că se întâmpla la doar câteva luni după ce UE a luat măsura expulzării unui număr de diplomaţi ruşi în urma otrăvirii fostului spion dublu Serghei Skripal în Marea Britanie, scrie The Moscow Times.

Rosneft are drept acţionar majoritar statul rus și furnizează circa o treime din totalul extracţiilor de petrol din ţară. Preşedintele companiei este Igor Seşin, fost vicepremier, şi un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.

În 2020, Rosneft a înregistrat profituri de doar 147 miliarde de ruble (două miliarde de dolari) – o scădere de 80% faţă de nivelurile de dinainte de pandemie. Rosneft a scăzut producţia în urma pactului dintre Rusia şi Arabia Saudită privind sprijinirea preţurilor petrolului în perioada pandemiei.

#Rosneft #consiliul director #Karin Kneissl

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.