Kazahstanul vrea să ocolească Rusia: Tokaev îi cere lui Erdogan să-i deschidă robinetul petrolului

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, sprijin pentru extinderea exporturilor de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), o rută alternativă care evită teritoriul Federației Ruse. Discuțiile au avut loc marți, în cadrul vizitei oficiale a liderului kazah în Turcia, potrivit Reuters, care citează administrația prezidențială de la Nur-Sultan.

Oficial, delegațiile celor două state au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul energetic, dar și despre colaborarea în sectorul energetic electric, agricultura și industria minieră.

Kazahstanul a majorat deja cu 13% volumul exporturilor de petrol prin BTC în primul semestru al anului 2025, ajungând la 785.000 de tone. Petrolul este transportat din portul Aktau către Baku cu ajutorul navelor, însă creșterea capacității de export depinde de modernizarea portului și de ajustări ale calității țițeiului kazah pentru a respecta standardele conductei BTC.

În contextul geopolitic complicat și al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, Kazahstanul caută soluții de diversificare a rutelor de export. În prezent, peste 80% din petrolul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. O altă rută majoră este conducta Atyrau-Samara, conectată la rețeaua rusească Transneft.

Exportul de petrol kazah este complicat de faptul că multe livrări trec fizic prin Rusia, iar resursele se amestecă în conducte, deși sunt etichetate ca “KEBCO” – denumire creată de autoritățile de la Nur-Sultan pentru a distinge țițeiul kazah de cel rusesc (Ural), supus sancțiunilor occidentale.

Chiar dacă în 2025 Kazahstanul a înregistrat o creștere a producției de petrol și gaze condensate cu 11,6%, atingând 49,9 milioane de tone, doar 5,9% din exporturi au fost livrate pe rute care evită Rusia, procent neschimbat față de anul trecut.

În lipsa unei alternative reale la rutele rusești, Nur-Sultan dezvoltă în paralel toate coridoarele disponibile. Printre planurile de viitor se numără construcția unui oleoduct transcaspic și a unor terminale petroliere noi pe țărmurile kazah și azer al Mării Caspice. Autoritățile vizează extinderea tranzitului transcaspic la 20 milioane de tone anual până în 2029.

De asemenea, Kazahstanul a crescut în 2025 exporturile de petrol către Germania prin conducta rusească Drujba cu 46%, iar volumul livrărilor ar putea atinge 2,5 milioane de tone până la sfârșitul anului. Există interes și pentru extinderea vânzărilor către Ungaria, dar acest lucru va depinde de factori economici și tehnici.

Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reducă dependența Kazahstanului de infrastructura rusească, în condițiile în care ruta CPC rămâne, cel puțin deocamdată, „fără alternativă”, după cum a declarat recent directorul consorțiului, Nikolai Gorban.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kazahstan #conductă #petrol #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.