Kebabul devine fast-foodul preferat al germanilor. A devansat cârnații

În Germania, ţară renumită pentru cârnaţii săi, majoritatea respondenţilor la un sondaj efectuat recent au declarat că preferă kebabul doner faţă de currywurst atunci când vine vorba de felul lor favorit de fast food, scrie Agerpres.

Potrivit sondajului, 45% dintre respondenții adulţi au optat pentru doner kebab atunci când au fost rugaţi să aleagă între currywurst şi doner kebab, arată rezultatele unui sondaj efectuat de institutul de cercetare YouGov.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au declarat că preferă currywurst, un cârnat feliat (de obicei din carne de porc) acoperit cu un sos cu aromă de curry şi servit împreună cu cartofi prăjiţi.

De asemenea, 15% dintre respondenţi au spus că nu preferă niciunul din cele două feluri de mâncare care se comercializează la fiecare colţ de stradă din Germania.

Rezultatele sondajului arată că există un decalaj clar între generaţii cu privire la felul lor favorit de fast food, în condiţiile în care majoritatea celor cu vîrsta de peste 55 de ani preferă currywurst iar 57% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani preferă doner kebab.

Repartiţia pe sexe arată că femeile preferă doner kebab în raport cu currywurst, 47% faţă de 30%, în timp ce bărbaţii preferă în continuare currywurst dar diferenţa faţă de kebab este destul de mică (43% faţă de 42%).

Currywurst este o specialitate gastronomică berlineză – cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup – care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, currywurst este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cu un consum anual estimat la peste 800 de milioane de cârnaţi, tonetele de currywurst sunt omniprezente în capitala Germaniei, iar printre cei mai înfocaţi admiratori ai acestui preparat gastronomic se află şi fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Currywurst a devenit cunoscut la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, când penuria de alimente a fost resimţită acut la Berlin, iar rezidenţii lucrau din greu pentru reconstruirea capitalei devastate de război.

O placă comemorativă marchează locul în care această delicatesă a fost inventată de Herta Heuwer în Berlinul de Vest, în 1949.

„Ideea ei a devenit o tradiţie şi o plăcere eternă!”, se afirmă în mesajul gravat pe acea placă.

#carnati #kebab #fast-food #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.