Kebabul devine fast-foodul preferat al germanilor. A devansat cârnații

În Germania, ţară renumită pentru cârnaţii săi, majoritatea respondenţilor la un sondaj efectuat recent au declarat că preferă kebabul doner faţă de currywurst atunci când vine vorba de felul lor favorit de fast food, scrie Agerpres.

Potrivit sondajului, 45% dintre respondenții adulţi au optat pentru doner kebab atunci când au fost rugaţi să aleagă între currywurst şi doner kebab, arată rezultatele unui sondaj efectuat de institutul de cercetare YouGov.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au declarat că preferă currywurst, un cârnat feliat (de obicei din carne de porc) acoperit cu un sos cu aromă de curry şi servit împreună cu cartofi prăjiţi.

De asemenea, 15% dintre respondenţi au spus că nu preferă niciunul din cele două feluri de mâncare care se comercializează la fiecare colţ de stradă din Germania.

Rezultatele sondajului arată că există un decalaj clar între generaţii cu privire la felul lor favorit de fast food, în condiţiile în care majoritatea celor cu vîrsta de peste 55 de ani preferă currywurst iar 57% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani preferă doner kebab.

Repartiţia pe sexe arată că femeile preferă doner kebab în raport cu currywurst, 47% faţă de 30%, în timp ce bărbaţii preferă în continuare currywurst dar diferenţa faţă de kebab este destul de mică (43% faţă de 42%).

Currywurst este o specialitate gastronomică berlineză – cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup – care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, currywurst este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cu un consum anual estimat la peste 800 de milioane de cârnaţi, tonetele de currywurst sunt omniprezente în capitala Germaniei, iar printre cei mai înfocaţi admiratori ai acestui preparat gastronomic se află şi fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Currywurst a devenit cunoscut la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, când penuria de alimente a fost resimţită acut la Berlin, iar rezidenţii lucrau din greu pentru reconstruirea capitalei devastate de război.

O placă comemorativă marchează locul în care această delicatesă a fost inventată de Herta Heuwer în Berlinul de Vest, în 1949.

„Ideea ei a devenit o tradiţie şi o plăcere eternă!”, se afirmă în mesajul gravat pe acea placă.

#carnati #kebab #fast-food #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.