Kebabul devine fast-foodul preferat al germanilor. A devansat cârnații

În Germania, ţară renumită pentru cârnaţii săi, majoritatea respondenţilor la un sondaj efectuat recent au declarat că preferă kebabul doner faţă de currywurst atunci când vine vorba de felul lor favorit de fast food, scrie Agerpres.

Potrivit sondajului, 45% dintre respondenții adulţi au optat pentru doner kebab atunci când au fost rugaţi să aleagă între currywurst şi doner kebab, arată rezultatele unui sondaj efectuat de institutul de cercetare YouGov.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au declarat că preferă currywurst, un cârnat feliat (de obicei din carne de porc) acoperit cu un sos cu aromă de curry şi servit împreună cu cartofi prăjiţi.

De asemenea, 15% dintre respondenţi au spus că nu preferă niciunul din cele două feluri de mâncare care se comercializează la fiecare colţ de stradă din Germania.

Rezultatele sondajului arată că există un decalaj clar între generaţii cu privire la felul lor favorit de fast food, în condiţiile în care majoritatea celor cu vîrsta de peste 55 de ani preferă currywurst iar 57% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani preferă doner kebab.

Repartiţia pe sexe arată că femeile preferă doner kebab în raport cu currywurst, 47% faţă de 30%, în timp ce bărbaţii preferă în continuare currywurst dar diferenţa faţă de kebab este destul de mică (43% faţă de 42%).

Currywurst este o specialitate gastronomică berlineză – cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup – care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, currywurst este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cu un consum anual estimat la peste 800 de milioane de cârnaţi, tonetele de currywurst sunt omniprezente în capitala Germaniei, iar printre cei mai înfocaţi admiratori ai acestui preparat gastronomic se află şi fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Currywurst a devenit cunoscut la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, când penuria de alimente a fost resimţită acut la Berlin, iar rezidenţii lucrau din greu pentru reconstruirea capitalei devastate de război.

O placă comemorativă marchează locul în care această delicatesă a fost inventată de Herta Heuwer în Berlinul de Vest, în 1949.

„Ideea ei a devenit o tradiţie şi o plăcere eternă!”, se afirmă în mesajul gravat pe acea placă.

#carnati #kebab #fast-food #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a venit cu o explicație detaliată despre funcționarea bursei de energie electrică, lansată pe 10 decembrie, și beneficiile pe care aceasta le aduce consumatorilor și mediului de afaceri. Potrivit oficialului, introducerea unei piețe organizate și transparente va schimba modul în care se stabilește prețul energiei în Republica Moldova.

„Bursa de energie electrică este locul unde producătorii și furnizorii comercializează energia, iar cumpărătorii sunt furnizorii de energie electrică”, explică Borosan.

Un element central îl constituie prețul orar al energiei, stabilit în funcție de cerere și ofertă. În perioadele cu producție abundentă, în special din surse regenerabile, prețurile pot coborî considerabil. Borosan amintește exemplul pieței din România: „Atunci când este multă energie, prețul este foarte mic sau chiar zero, așa cum s-a întâmplat pe 3 iunie 2025 pe piața OPCOM”. În schimb, în orele de vârf, tarifele pot fi de câteva ori mai mari.

Pentru consumatori, acest model creează noi oportunități. Furnizorii de pe piața liberă vor putea propune tarife adaptate profilului de consum al fiecărui client, inclusiv prețuri reduse pentru cei care consumă mai mult în orele cu cost mic. Borosan subliniază că „este cel mai mare beneficiu pentru consumatori”, întrucât aceștia își vor putea optimiza cheltuielile prin ajustarea programului de consum sau prin măsuri de eficiență energetică.

Bursa va stimula și producătorii, în special pe cei din sectorul energiei regenerabile, care dețin în prezent o capacitate instalată de aproximativ 1.000 MW. Aceștia vor putea vinde energia la prețul optim al fiecărei ore, în funcție de condițiile reale din piață. Diferențele de preț dintre ore vor impulsiona investițiile în tehnologii de stocare. „Experiența României demonstrează recuperarea investiției în sisteme de baterii într-un termen foarte scurt, de câțiva ani”, notează Borosan.

Odată cu introducerea prețului orar, autoritățile se așteaptă la o creștere a investițiilor în contoare inteligente și sisteme de măsurare modernizate, necesare pentru o piață competitivă și flexibilă.

Un alt pas important va fi cuplarea pieței din Moldova cu piața energetică europeană, ceea ce va permite alinirea prețurilor la cele din România: consumatorii din ambele țări vor avea același preț la aceeași oră, în aceeași zi.

Borosan afirmă că tranzacțiile orare vor crea un mediu concurențial real: „Concurența între participanți conduce la îmbunătățirea calității serviciilor și la reducerea prețului”. În plus, el subliniază că bursa asigură formarea transparentă a prețului, în condiții de piață și concurență.

Precizăm că din 10 decembrie a devenit operațională piața energiei electrice pentru ziua următoare din Republica Moldova, iar din 17 decembrie va fi lansată și piața energiei electrice pe parcursul zilei.