Kievul închide robinetul rusesc și îl deschide pe cel azer: prima livrare, prin România

Ucraina a încheiat un acord cu Azerbaidjan pentru achiziția de gaze naturale, care vor fi livrate prin Coridorul Transbalcanic, tranzitând teritoriul Bulgariei, României și Republicii Moldova a anunțat președintele companiei Naftogaz, Serhii Korețkîi.

Potrivit acestuia, înțelegerea a fost semnată cu filiala ucraineană a companiei petroliere de stat SOCAR din Azerbaidjan. Primele livrări vor fi modeste ca volum, însă Naftogaz consideră acordul un „pas strategic”, care deschide calea către un parteneriat pe termen lung între Kiev și Baku.

Importul de gaze azere va contribui la diversificarea surselor de aprovizionare ale Ucrainei și la consolidarea securității energetice, într-un context marcat de atacuri constante asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Înaintea semnării acordului, Naftogaz a contractat credite în valoare de 4,7 miliarde de grivne (aproximativ 112,7 milioane de dolari) de la Ukrgazbank și PrivatBank pentru achiziția de gaze naturale.

La începutul lunii iulie, stocurile de gaze din depozitele subterane ucrainene se situau la peste 8 miliarde metri cubi, reprezentând doar 25,9% din capacitate – cu 19,6% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, conform publicației New Voice. Acesta este cel mai scăzut nivel din ultimii cel puțin 11 ani.

În primele cinci luni ale anului 2025, Ucraina a importat 1,12 miliarde metri cubi de gaze, de aproape zece ori mai mult decât în perioada similară din 2024. Cele mai mari cantități au provenit din Ungaria (60%), Slovacia (23%) și Polonia (17%). Naftogaz explică această creștere prin nevoia urgentă de a se pregăti pentru sezonul rece 2024–2025, după distrugeri repetate ale infrastructurii de gaze cauzate de atacurile rusești.

Reamintim că la 1 ianuarie 2025, Ucraina a refuzat prelungirea contractului de tranzit al gazului rusesc prin teritoriul său către Europa. În consecință, autoritățile de la Kiev au accelerat negocierile pentru a deveni o țară de tranzit pentru gazul azer către piețele europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.