Kremlinul amenință să extindă confiscările de active occidentale în Rusia

Kremlinul a amenințat miercuri că va „extinde” lista companiilor străine vizate de confiscări „temporare” de active în Rusia, o modalitate de a exercita presiuni în contextul în care Occidentul ia în considerare utilizarea activelor rusești înghețate în străinătate, potrivit AFP.

„Dacă este necesar, lista de companii poate fi extinsă”, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Aceste comentarii vin la o zi după ce Vladimir Putin a semnat un decret pentru a prelua controlul asupra a două grupuri energetice occidentale, Fortum din Finlanda și Uniper din Germania.

Președintele rus amenințase, de asemenea, că va face același lucru cu alte companii din țări care ar putea fi tentate să confiște și să folosească activele rusești din străinătate.
Miercuri, Fortum a anunțat că directorul general al filialei sale din Rusia a fost înlocuit cu forța de noua conducere, confirmând, potrivit grupului, că decretul a intrat în vigoare.

Într-o declarație separată, noul CEO al filialei DTP a Fortum, Viaceslav Kojevnikov, le-a cerut angajaților să își continue activitatea ca și până acum.

Uniunea Europeană încearcă în prezent să pună la punct un plan de confiscare a activelor rusești în valoare de sute de miliarde de euro din Europa, deși Bruxelles-ul recunoaște că proiectul „nu este simplu” din punct de vedere juridic.

Principalul scop al decretului rusesc „este de a crea un fond de compensare pentru posibila aplicare a unor contramăsuri împotriva ‘exproprierii ilegale’ a activelor rusești în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Confiscările anunțate – „un răspuns la acțiunile agresive ale țărilor neprietenoase” – sunt „temporare”, a asigurat el, și au ca scop „eliminarea riscurilor (potențiale) atunci când poziția țărilor neprietenoase va afecta negativ economia noastră”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #active #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.