Kremlinul amenință să extindă confiscările de active occidentale în Rusia

Kremlinul a amenințat miercuri că va „extinde” lista companiilor străine vizate de confiscări „temporare” de active în Rusia, o modalitate de a exercita presiuni în contextul în care Occidentul ia în considerare utilizarea activelor rusești înghețate în străinătate, potrivit AFP.

„Dacă este necesar, lista de companii poate fi extinsă”, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Aceste comentarii vin la o zi după ce Vladimir Putin a semnat un decret pentru a prelua controlul asupra a două grupuri energetice occidentale, Fortum din Finlanda și Uniper din Germania.

Președintele rus amenințase, de asemenea, că va face același lucru cu alte companii din țări care ar putea fi tentate să confiște și să folosească activele rusești din străinătate.
Miercuri, Fortum a anunțat că directorul general al filialei sale din Rusia a fost înlocuit cu forța de noua conducere, confirmând, potrivit grupului, că decretul a intrat în vigoare.

Într-o declarație separată, noul CEO al filialei DTP a Fortum, Viaceslav Kojevnikov, le-a cerut angajaților să își continue activitatea ca și până acum.

Uniunea Europeană încearcă în prezent să pună la punct un plan de confiscare a activelor rusești în valoare de sute de miliarde de euro din Europa, deși Bruxelles-ul recunoaște că proiectul „nu este simplu” din punct de vedere juridic.

Principalul scop al decretului rusesc „este de a crea un fond de compensare pentru posibila aplicare a unor contramăsuri împotriva ‘exproprierii ilegale’ a activelor rusești în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Confiscările anunțate – „un răspuns la acțiunile agresive ale țărilor neprietenoase” – sunt „temporare”, a asigurat el, și au ca scop „eliminarea riscurilor (potențiale) atunci când poziția țărilor neprietenoase va afecta negativ economia noastră”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #active #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.