Kremlinul amenință să extindă confiscările de active occidentale în Rusia

Kremlinul a amenințat miercuri că va „extinde” lista companiilor străine vizate de confiscări „temporare” de active în Rusia, o modalitate de a exercita presiuni în contextul în care Occidentul ia în considerare utilizarea activelor rusești înghețate în străinătate, potrivit AFP.

„Dacă este necesar, lista de companii poate fi extinsă”, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Aceste comentarii vin la o zi după ce Vladimir Putin a semnat un decret pentru a prelua controlul asupra a două grupuri energetice occidentale, Fortum din Finlanda și Uniper din Germania.

Președintele rus amenințase, de asemenea, că va face același lucru cu alte companii din țări care ar putea fi tentate să confiște și să folosească activele rusești din străinătate.
Miercuri, Fortum a anunțat că directorul general al filialei sale din Rusia a fost înlocuit cu forța de noua conducere, confirmând, potrivit grupului, că decretul a intrat în vigoare.

Într-o declarație separată, noul CEO al filialei DTP a Fortum, Viaceslav Kojevnikov, le-a cerut angajaților să își continue activitatea ca și până acum.

Uniunea Europeană încearcă în prezent să pună la punct un plan de confiscare a activelor rusești în valoare de sute de miliarde de euro din Europa, deși Bruxelles-ul recunoaște că proiectul „nu este simplu” din punct de vedere juridic.

Principalul scop al decretului rusesc „este de a crea un fond de compensare pentru posibila aplicare a unor contramăsuri împotriva ‘exproprierii ilegale’ a activelor rusești în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Confiscările anunțate – „un răspuns la acțiunile agresive ale țărilor neprietenoase” – sunt „temporare”, a asigurat el, și au ca scop „eliminarea riscurilor (potențiale) atunci când poziția țărilor neprietenoase va afecta negativ economia noastră”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #active #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.