Kremlinul bun de plată pentru dezastrul provocat ucrainenilor. Pierderi de 565 miliarde de euro, după o lună de război

Ucraina va cere să fie despăgubită de ivadatori şi ţinteşte să primească sumele îngheţate de comunitatea internaţională din conturile ruşilor.

Pierderile cauzate Ucrainei de ofensiva rusă se ridică la aproximativ 565 miliarde de euro.

Este cea mai recentă estimare a guvernului de la Kiev, care ia în considerare atât pierderile directe, cât şi efectele financiare colaterale (de exemplu, cele asupra ocupării forţei de muncă din cauza blocajelor comerciale sau a scăderii cererii, potrivit ministrului Economiei, Iulia Sviridenko, pe Facebook).

Este, a avertizat ministrul, doar un calcul provizoriu, făcut după o lună de război. Kievul îi va cere atacatorului, Moscova, despăgubiri, inclusiv prin intermediul instanţelor de judecată şi cu scopul, printre altele, de a avea acces la fondurile ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor, a spus Iulia Sviridenko.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pierderi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.