Kremlinul bun de plată pentru dezastrul provocat ucrainenilor. Pierderi de 565 miliarde de euro, după o lună de război

Ucraina va cere să fie despăgubită de ivadatori şi ţinteşte să primească sumele îngheţate de comunitatea internaţională din conturile ruşilor.

Pierderile cauzate Ucrainei de ofensiva rusă se ridică la aproximativ 565 miliarde de euro.

Este cea mai recentă estimare a guvernului de la Kiev, care ia în considerare atât pierderile directe, cât şi efectele financiare colaterale (de exemplu, cele asupra ocupării forţei de muncă din cauza blocajelor comerciale sau a scăderii cererii, potrivit ministrului Economiei, Iulia Sviridenko, pe Facebook).

Este, a avertizat ministrul, doar un calcul provizoriu, făcut după o lună de război. Kievul îi va cere atacatorului, Moscova, despăgubiri, inclusiv prin intermediul instanţelor de judecată şi cu scopul, printre altele, de a avea acces la fondurile ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor, a spus Iulia Sviridenko.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pierderi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.