Kremlinul respinge informaţiile potrivit cărora Rusia ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor suverane

27 Iun. 2022, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 17:20 // Actual //  bani.md

Kremlinul a respins informaţiile potrivit cărora Rusia ar fi intrat în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul limită care a expirat luni, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Într-o discuţie cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a efectuat plăţile aferente obligaţiunilor scadente în mai, dar faptul că plata a fost blocată de Euroclear din cauza sancţiunilor occidentale impuse Moscovei „nu este problema noastră”.

Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria sa externă în valoare de 40 de miliarde de dolari, după ce sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos practic Rusia în afara sistemului financiar mondial şi au făcut activele sale inacceptabile pentru mulţi investitori.

Anterior, aproximativ jumătate din rezervele în aur şi valută ale Rusiei – aproape 300 de miliarde de dolari – fuseseră blocate în urma sancţiunilor.

„Poziţia noastră este bine cunoscută. Rezervele noastre sunt blocate ilegal şi toate încercările de a folosi rezervele vor fi de asemenea ilegale”, a declarat Peskov.

Oficialii Euroclear nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta informaţia.

În vederea extinderii sancţiunilor occidentale, SUA, Marea Britanie, Japonia şi Canada vor interzice importurile de aur din Rusia, cu prilejul summitului G7 care a început duminică în Germania.

Întrebat dacă Rusia îşi va putea redirecţiona aurul spre Asia, unde se află principalii consumatori, Peskov a răspuns că piaţa globală a metalelor preţioase „este destul de mare”.

„Şi, aşa cum am procedat cu alte bunuri, desigur, dacă o piaţă îşi pierde atracţia, există o redirecţionare spre locuri unde condiţiile sunt mai confortabile”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul a susţinut în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate, dând vina pe sancţiunile internaţionale pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti.

Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul său mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai, când Trezoreria americană a blocat efectiv capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni.

„Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc. Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent”, a spus Dennis Hranitzky de la firma de avocatură Quinn Emanuel.

Chiar dacă un default ar fi în mare parte unul simbolic, având în vedere că acum Rusia nu se poate împrumuta de pe pieţele internaţionale – şi nici nu are nevoie să se împrumute date fiind veniturile mari generate de exporturile de petrol şi gaze – stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!