Kulminski „deschide cutia Pandorei”: La negocierile cu Gazprom erau și oameni insuficient de pregătiți

18 Dec. 2021, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2021, 16:43 // Actual //  bani.md

Vladislav Kulminski fostul vicepremier pentru Reintegrare, care a demisionat după trei luni de mandat, susține că nu s-a implicat în negocierile cu Gazprom, deoarece, potrivit lui, „acolo și așa erau suficienți oameni care nu aveau pregătirea necesară și să mă implic și eu care nu e domeniul meu – n-avea niciun sens”. Dânsul a refuzat să de anume.

În discuțiile problemei cu gazul trebuiau să fie implicați oamenii profesioniști pentru elaborarea unei strategii. (…) Prețul care este acum de peste 1500 USD pentru mia de metri cubi ar fi fost o lovitură dură pentru economia Republicii Moldova. Or, de prețul la gaz depinde și situația financiară a populației. Discuțiile puteau fi mult mai profesioniste”, a menționat fostul vicepremier pentru Reintegrare într-o emisiune la RTR Moldova.

În opinia lui Kulminski, problema gazului a fost ignorată de precedentele guvernări o transmiteau viitoarelor guvernări ca o ștafetă. „Mergeau la Moscova și promiteau diferite lucruri”.

Dacă președintele Maia Sandu lăsa la o parte problema gazului, fără să o facă una prioritară, situația ar fi fost mult mai gravă. Datorită intervențiilor ei problema s-a rezolvat”, a punctat Kulminski.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.