La șase ani de la incendiu, Filarmonica există doar pe hârtie: șantierul, amânat pentru anul viitor

05 Iun. 2026, 13:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 13:30 // Actual //  Ursu Victor

Reconstrucția Filarmonicii Naționale rămâne unul dintre cele mai importante proiecte culturale ale Republicii Moldova, însă autoritățile nu pot spune deocamdată când va fi finalizat noul edificiu. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, afirmă că în acest an urmează să fie realizate studiile necesare, iar în 2027 ar putea începe efectiv lucrările de construcție.

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministrul a declarat că edificarea unei filarmonici este un proces complex, diferit de construcția unor clădiri obișnuite.

„Nu știu când o să avem. Orice reconstrucție, construcția unei filarmonici durează. Un edificiu pentru activități culturale este un pic mai deosebit. Este diferit decât a construi un bloc”, a explicat oficialul.

Potrivit acestuia, Ministerul Culturii și-a propus ca până la sfârșitul anului curent să fie efectuate toate studiile necesare, astfel încât în anul următor proiectul să fie pregătit pentru lansarea șantierului.

„Mi-aș dori ca în acest an să începem toate studiile, iar anul viitor să fim pregătiți pentru a începe șantierul. Am rezervat anumite sume în exercițiul bugetar pe termen mediu, pe următorii trei ani pentru construcție”, a precizat ministrul.

În ceea ce privește amplasamentul viitoarei Filarmonici Naționale, Cristian Jardan a menționat că terenul pe care s-a aflat clădirea distrusă în incendiul din 2020 este în continuare considerat cea mai potrivită opțiune, însă decizia finală nu a fost încă luată.

„Deocamdată zona unde a fost este considerată oportună. Dar nu este sigură. Urmează să avem aceste studii care să ne confirme utilitatea continuării existenței filarmonicii în acel loc”, a declarat ministrul.

Oficialul a confirmat că au fost analizate și alte variante, inclusiv transformarea Palatului Feroviarilor într-un nou sediu al Filarmonicii. Totuși, această opțiune nu este susținută de colectivul instituției.

„Palatul Feroviarilor, de exemplu. Dar colectivul de la Filarmonică este categoric împotrivă”, a spus Cristian Jardan.

Ministrul și-a exprimat preferința pentru reconstruirea Filarmonicii pe amplasamentul istoric, avertizând că, în lipsa unui proiect cultural, terenul ar putea deveni atractiv pentru investiții imobiliare.

„Eu cred că ar trebui să rămână aici unde a fost. Ori altfel, care ar fi alternativa? Să vină un dezvoltator? Cu siguranță asta se va întâmpla”, a concluzionat ministrul Culturii.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul din septembrie 2020, iar de atunci autoritățile caută soluții pentru reconstrucția edificiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Iul. 2026, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2026, 09:02 // Actual //  Ursu Victor

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!