La Tiraspol a fost lansat primul Business HUB. Uniunea Europeană a acordat 200.000 euro

Cu susținerea Uniunii Europene, la Tiraspol și-a deschis ușile primul centru de suport și de dezvoltare a antreprenoriatului. Acesta va oferi tinerilor antreprenori acces la informații, consultanță și instruire. Pentru deschiderea Business HUB-ului din Tiraspol, Uniunea Europeană a acordat 200.000 euro prin intermediul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova.

„Am așteptat foarte mult deschiderea acestui centru. Aici avem o infrastructură minunată pentru dezvoltarea antreprenorilor, pentru susținerea lor prin oferirea de consultanță și alte servicii care să stimuleze potențialul”, afirmă Zinaida Emilianova, manageră a Business HUB-ului.

Din cele 16 locuri destinate rezidenților, 12 deja sunt arendate și astfel tinerii antreprenori pot munci la realizarea propriilor idei de afaceri.

„Credem că ideile de afaceri, startup-urile și spiritul antreprenorial inovator sunt factorii cheie care se vor dezvolta și se vor extinde la Business HUB-ul deschis la Tiraspol. Business HUB-ul va ajuta comunitatea creativă și tehnologică să progreseze și să prospere. Spațiile de coworking vor facilita conexiunile între antreprenori, organizațiile de sprijin pentru afaceri, mediul academic și consumatori. Cu siguranță, buna funcționare a Centrului va consolida atât colaborarea, cât și încrederea părților interesate de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Noul Business HUB creat la Tiraspol dispune nu doar de birouri și spații de lucru pentru rezidenți, dar și de o sală de conferințe și alte elemente de infrastructură necesare tinerilor antreprenori.

„Noi modele de antreprenoriat și industrii sunt la mare căutare în rândul tinerilor, aceștia reprezentând aproximativ 26% din populația de pe ambele maluri. Locurile de muncă digitale, creative, tehnologice și ecologice completează sau înlocuiesc profesiile tradiționale. Astfel, este prioritatea noastră să sprijinim crearea unor proiecte de infrastructură pentru tineri, cum ar fi Business HUB-ul, conectându-le la rețeaua europeană de laboratoare de inovare, tehnologie și creativitate, care va stimula proiecte internaționale comune care vor aborda necesitățile beneficiarilor”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă, PNUD Moldova.

Lansarea Business HUB-ului va contribui la dezvoltarea economică a regiunii, prin formarea tinerilor profesioniști, punându-le la dispoziție noi competențe și profesii ale viitorului. Programul UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, contribuie la sporirea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea acestora în proiecte comune.

#business hub #tiraspol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.