La Tiraspol a fost lansat primul Business HUB. Uniunea Europeană a acordat 200.000 euro

Cu susținerea Uniunii Europene, la Tiraspol și-a deschis ușile primul centru de suport și de dezvoltare a antreprenoriatului. Acesta va oferi tinerilor antreprenori acces la informații, consultanță și instruire. Pentru deschiderea Business HUB-ului din Tiraspol, Uniunea Europeană a acordat 200.000 euro prin intermediul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova.

„Am așteptat foarte mult deschiderea acestui centru. Aici avem o infrastructură minunată pentru dezvoltarea antreprenorilor, pentru susținerea lor prin oferirea de consultanță și alte servicii care să stimuleze potențialul”, afirmă Zinaida Emilianova, manageră a Business HUB-ului.

Din cele 16 locuri destinate rezidenților, 12 deja sunt arendate și astfel tinerii antreprenori pot munci la realizarea propriilor idei de afaceri.

„Credem că ideile de afaceri, startup-urile și spiritul antreprenorial inovator sunt factorii cheie care se vor dezvolta și se vor extinde la Business HUB-ul deschis la Tiraspol. Business HUB-ul va ajuta comunitatea creativă și tehnologică să progreseze și să prospere. Spațiile de coworking vor facilita conexiunile între antreprenori, organizațiile de sprijin pentru afaceri, mediul academic și consumatori. Cu siguranță, buna funcționare a Centrului va consolida atât colaborarea, cât și încrederea părților interesate de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Noul Business HUB creat la Tiraspol dispune nu doar de birouri și spații de lucru pentru rezidenți, dar și de o sală de conferințe și alte elemente de infrastructură necesare tinerilor antreprenori.

„Noi modele de antreprenoriat și industrii sunt la mare căutare în rândul tinerilor, aceștia reprezentând aproximativ 26% din populația de pe ambele maluri. Locurile de muncă digitale, creative, tehnologice și ecologice completează sau înlocuiesc profesiile tradiționale. Astfel, este prioritatea noastră să sprijinim crearea unor proiecte de infrastructură pentru tineri, cum ar fi Business HUB-ul, conectându-le la rețeaua europeană de laboratoare de inovare, tehnologie și creativitate, care va stimula proiecte internaționale comune care vor aborda necesitățile beneficiarilor”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă, PNUD Moldova.

Lansarea Business HUB-ului va contribui la dezvoltarea economică a regiunii, prin formarea tinerilor profesioniști, punându-le la dispoziție noi competențe și profesii ale viitorului. Programul UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, contribuie la sporirea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea acestora în proiecte comune.

#business hub #tiraspol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.