Lagarde: Europa trebuie să construiască bănci gigant, capabile să concureze cu giganții financiari din SUA și China

01 Oct. 2024, 09:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2024, 09:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Europa are nevoie de bănci mai mari şi mai puternice, care pot concura cu rivalele din SUA şi China, a afirmat luni preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în Parlamentul European, într-un moment în care UniCredit SpA analizează posibila preluare a Commerzbank AG, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

UniCredit, a doua mare bancă din Italia, face presiuni pentru o alianţă cu creditorul german, după ce luna aceasta şi-a majorat participaţia deţinută la Commerzbank, atrăgând critici atât din partea băncii germane cât şi a autorităţilor de la Berlin, care vor să menţină creditorul independent.

Lagarde a declarat că o astfel de evoluţie este în interesul superior al Europei iar decizia ar trebui să fie la latitudinea companiilor.

“Fuziunile transfrontaliere – bănci care pot concura la scară, amploare şi adâncime cu alte instituţii din întreaga lume – inclusiv băncile americane şi chineze – sunt în opinia mea de dorit”, a declarat Lagarde.

Ea a adăugat că aceste comentarii nu ar trebui percepute ca o intervenţie directă faţă de o anume tranzacţie.

Anterior, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că BCE sprijină în principiu tranzacţia şi vede opoziţia Berlinului ca fiind contra principiilor integrării europene.

Fuziunile vin cu unele riscuri dar ar trebui să fie de competenţa sectorului privat să decidă dacă o tranzacţie este justificată, a explicat şeful BCE.

“Fuziunile transfrontaliere, dacă produc instituţii mai mari, care sunt mai agile, sunt de mărime mai mare, mai ample, au o mulţime de beneficii. Nu este ceva lipsit de riscuri, fără răspundere, dar, desigur, antreprenorii din sectorul privat trebuie să evalueze şi să decidă dacă o tranzacţie este justificată sau nu”, a afirmat Lagarde.

Autoritatea de supervizare din cadrul BCE va avea de spus ultimul cuvânt în privinţa planurilor UniCredit de a-şi majora participaţia deţinută la Commerzbank iar Consiliul guvernatorilor BCE aprobă orice fuziune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!