Levi's părăsește piața din Federația Rusă și caută cumpărători pentru magazine

Lanțul de denim Levi Strauss & Co a decis să părăsească în sfârșit piața rusă după 29 de ani de activitate. Potrivit Kommersant, compania a oprit livrările de mărfuri și caută cumpărători pentru afacerile cu amănuntul. În acest context, partenerii de franciză ai companiei americane vor putea stabili importuri paralele de Levi’s în ţară, spun experţii.

Potrivit sursei citate, compania caută cumpărători pentru o parte din magazinele sale din Federația Rusă. De asemenea, a oprit livrările de mărfuri și intenționează să-și vândă stocurile prin intermediul altor site-uri.

Unul dintre potențialii cumpărători ai magazinelor Levi’s din Federația Rusă ar fi Turkish Fiba Holding A.S.

Levi Strauss & Co a fost fondat în 1853. Primul magazin din Rusia a fost deschis în 1993. În prezent, în țară există aproximativ 90 de magazine Levi’s, dintre care unele pot fi francizate. Venitul total al grupului în 2021 a fost de 5,8 miliarde de dolari, partea rusă a afacerii reprezentând nu mai mult de 2%. Managerul de brand Levi Strauss Moscow LLC a avut o cifră de afaceri de 9,37 miliarde de ruble în 2021, un profit net de 2,29 miliarde de ruble.

În martie, sediul central al Levi’s a anunțat suspendarea activităților comerciale și a oricăror investiții în Rusia din cauza operațiunii militare a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei. Chip Berg, directorul executiv al Levi Strauss & Co, a declarat ulterior pentru Financial Times că compania nu are de gând să redeschidă magazine în Rusia în 2022.Potrivit unor informații, compania a expediat bunuri pentru noul sezon conform planului și au spus că nu sunt așteptate alte livrări.

Amintim că, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, mai multe companii străine au decis să părăsească piața rusă.

#Levi's #industria modei #magazine #vanzari #companie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.