Licitație publică de achiziție a lucrărilor de extindere a bd. Mircea cel Bătrân

Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație (DGTPCC) a demarat procedura de achiziție publică a lucrărilor de extindere a bd. Mircea cel Bătrân, cu prelungirea liniei de troleibuze până la str. Bucovinei. Perioada de depunere a ofertelor este 29 august – 20 septembrie curent.

Vezi detaliile aici: https://achizitii.md/ro/public/tender/21061651/

Proiectul „Extinderea bd. Mircea cel Bătrân, cu prelungirea liniei de troleibuze până la str. Bucovinei”, prevede continuarea tronsonului de bulevard, construit anterior în perimetrul străzilor Igor Vieru – Prof. Ion Dumeniuc, până la str. Bucovinei, cu prelungirea liniei de troleibuze.

Drumul va avea două direcții de deplasare: două carosabile pentru circulație cu sens unic, fiecare cu câte 3 benzi de circulație. Acestea vor fi separate de o zonă verde (bulevard), cu un trotuar în mijloc și o pistă pentru bicicliști. Pe ambele părți ale carosabilului sunt prevăzute trotuare tehnice și pietonale, precum și zonă verde.

Totodată, intersecția bd. Mircea cel Bătrân cu str. Bucovinei urmează a fi construită cu sens giratoriu, unde carosabilul va avea două benzi de circulație și benzi suplimentare pentru virare la dreapta, separate prin insulițe de ghidare pentru fluidizarea traficului.

Conform proiectului, stația de dispecerat și zona de staționare a troleibuzelor de la intersecția cu str. Prof. Ion Dumeniuc urmează să fie demontată și strămutată într-o nouă locație, care va găzdui simultan 34 de unități de transport – troleibuze și autobuze.

La fel, pe noul segment de drum va fi construit și sistemul de iluminat stradal.

Noua porțiune de bulevard urmează a fi finalizată până la sfârșitul anului 2025. Costul estimativ al lucrărilor este de 200 milioane lei, fără TVA.

#licitatie publica #bulevard #extindere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.