Limitarea sau sistarea furnizării resurselor energetice amenință Moldova. Starea de urgență ar putea fi prelungită

Începând cu 7 octombrie 2022, starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. O Hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Executivului, în baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre aprobare Parlamentului.

Necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile și amenințările persistente ce vizează securitatea națională, precum și aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice pentru perioada rece a anului.

Evoluțiile de ultimă oră a situației din regiune, condiționate de desfășurarea războiului din Ucraina, generează în continuare vulnerabilități la adresa securității frontierelor de stat ale Republicii Moldova. Printre amenințările principale, cu care se poate confrunta țara noastră în perioada imediat următoare, sunt: limitarea sau chiar sistarea furnizării resurselor energetice, creșterea exponențială a prețurilor acestora, extinderea zonelor afectate de război către hotarele Republicii Moldova, aplicarea armelor nucleare cu efect regional și global, sporirea fluxului de refugiați din Ucraina, dar și urmările declanșate de mobilizarea parțială anunțată de Federația Rusă.

#resurse energetice #stare de urgenta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.