Limitarea sau sistarea furnizării resurselor energetice amenință Moldova. Starea de urgență ar putea fi prelungită

Începând cu 7 octombrie 2022, starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. O Hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Executivului, în baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre aprobare Parlamentului.

Necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile și amenințările persistente ce vizează securitatea națională, precum și aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice pentru perioada rece a anului.

Evoluțiile de ultimă oră a situației din regiune, condiționate de desfășurarea războiului din Ucraina, generează în continuare vulnerabilități la adresa securității frontierelor de stat ale Republicii Moldova. Printre amenințările principale, cu care se poate confrunta țara noastră în perioada imediat următoare, sunt: limitarea sau chiar sistarea furnizării resurselor energetice, creșterea exponențială a prețurilor acestora, extinderea zonelor afectate de război către hotarele Republicii Moldova, aplicarea armelor nucleare cu efect regional și global, sporirea fluxului de refugiați din Ucraina, dar și urmările declanșate de mobilizarea parțială anunțată de Federația Rusă.

#resurse energetice #stare de urgenta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.