Limitarea sau sistarea furnizării resurselor energetice amenință Moldova. Starea de urgență ar putea fi prelungită

Începând cu 7 octombrie 2022, starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. O Hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Executivului, în baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre aprobare Parlamentului.

Necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile și amenințările persistente ce vizează securitatea națională, precum și aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice pentru perioada rece a anului.

Evoluțiile de ultimă oră a situației din regiune, condiționate de desfășurarea războiului din Ucraina, generează în continuare vulnerabilități la adresa securității frontierelor de stat ale Republicii Moldova. Printre amenințările principale, cu care se poate confrunta țara noastră în perioada imediat următoare, sunt: limitarea sau chiar sistarea furnizării resurselor energetice, creșterea exponențială a prețurilor acestora, extinderea zonelor afectate de război către hotarele Republicii Moldova, aplicarea armelor nucleare cu efect regional și global, sporirea fluxului de refugiați din Ucraina, dar și urmările declanșate de mobilizarea parțială anunțată de Federația Rusă.

#resurse energetice #stare de urgenta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.