Lira turcească atinge un minim istoric după ce Erdogan a demis oficiali ai băncii centrale

Lira turcească a atins un minim record după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ordonat o nouă rundă de concedieri la banca centrală a ţării, relatează Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Într-un decret publicat noaptea târziu, la câteva ore după ce s-a întâlnit cu Sahap Kavcioglu, guvernatorul băncii, Erdogan a înlăturat doi viceguvernatori.

Unul dintre ei, Ugur Namik Kucuk, a fost singurul membru al comitetului de politică monetară al băncii, format din şapte membri, care s-a opus reducerii ratei dobânzii care a şocat investitorii internaţionali luna trecută, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune.

Kucuk s-a opus, de asemenea, politicii controversate de vânzare a rezervelor de valută ale băncii, într-o încercare sortită eşecului de a susţine lira. Politica a început la începutul anului 2019 şi a continuat până la sfârşitul anului trecut.

Despre cel de-al doilea viceguvernator demis, Semih Tumen, se spunea că ar putea să-i succeadă lui Kavcioglu.

Erdogan, care a condus Turcia timp de aproape două decenii, a obţinut un control fără precedent asupra băncii centrale în ultimii ani. Preşedintele, un adversar al ratelor ridicate ale dobânzilor, a intrat în conflict cu mai mulţi guvernatori în timp ce a încercat să acorde prioritate creşterii economic cu orice preţ – inclusiv al inflaţiei în creştere. El l-a demis pe şefi ai băncii centrale de trei ori de la jumătatea anului 2019, precum şi o serie de alţi oficiali.

Abdullah Yavas, un membru de lungă durată al comitetului de politică monetară, care s-a confruntat cu critici în presa turcă pentru că locuia în SUA, a fost, de asemenea, demis de Erdogan miercuri seara.

În tranzacţiile de peste noapte, lira, deja sub presiune din cauza dolarului american puternic şi a îngrijorărilor investitorilor cu privire la politica economică şi externă a Turciei, a scăzut cu 1%, la 9,19 lire pentru un dolar. Moneda a suferit câţiva ani de cădere, pierzând 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018.

Mulţi investitori străini şi-au retras deja banii din Turcia ca răspuns la ceea ce ei consideră a fi o politică neconvenţională şi imprevizibilă. Investitorii străini deţineau doar 6 miliarde de dolari în obligaţiuni guvernamentale la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din 2021, potrivit datelor băncii centrale, comparativ cu 61,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013.

#guvernatori #demisie #lira turceasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.