Lovitura la care ar putea recurge Gazprom: Închide gazul pentru Cuciurgan, iar tarifele la energie explodează

Ipoteza că relațiile comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz și dintre Energocom și centrala electrică Cuciurgan din regiunea transnistreană vor rămâne în vigoare este pusă sub semnul întrebării, potrivit Expert-Grup.

„Cu toate acestea, această ipoteză este expusă riscului comportamentului imprevizibil al factorilor de decizie de la Gazprom/Kremlin în raport cu omologii moldoveni, mai ales pe fondul situației geopolitice tensionate actuale. În cazul în care Gazprom își va întrerupe livrările de gaze naturale către moldoveni, aceasta va submina imediat relațiile comerciale dintre centrala de la Cuciurgan și Energocom. Cuciurgan ar putea începe să cumpere gaze naturale de la Energocom în schimbul energiei electrice pe care o produce, care va fi la prețuri mult mai mari în comparație cu status quo-ul. De asemenea, Energocom ar putea crește achizițiile sale de energie electrică din alte surse (de exemplu, OPCOM) la prețuri mult mai mari”, se arată în analiza economiștilor centrului.

Aceste evenimente vor necesita ajustarea în creștere a tarifelor la energia electrică pentru consumatorii finali din Moldova, având un impact direct asupra IPC prin efecte directe și efecte de runda a doua. Un alt risc inflaționist provine din creșterea potențială a prețurilor globale la gazele naturale, în special înainte de următorul sezon rece, având în vedere interdicțiile la nivel global privind tranzacțiile cu Gazprom, dar și faptul că următoarea iarnă ar putea fi mult mai rece față de cea precedentă. Materializarea acestor riscuri va afecta procesul de decelerare a dinamicii inflaționiste, fapt ce va motiva BNM să își revadă procesul de relaxare a politicii monetare.

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cucuiurgan #metan #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.