Lovitura la care ar putea recurge Gazprom: Închide gazul pentru Cuciurgan, iar tarifele la energie explodează

Ipoteza că relațiile comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz și dintre Energocom și centrala electrică Cuciurgan din regiunea transnistreană vor rămâne în vigoare este pusă sub semnul întrebării, potrivit Expert-Grup.

„Cu toate acestea, această ipoteză este expusă riscului comportamentului imprevizibil al factorilor de decizie de la Gazprom/Kremlin în raport cu omologii moldoveni, mai ales pe fondul situației geopolitice tensionate actuale. În cazul în care Gazprom își va întrerupe livrările de gaze naturale către moldoveni, aceasta va submina imediat relațiile comerciale dintre centrala de la Cuciurgan și Energocom. Cuciurgan ar putea începe să cumpere gaze naturale de la Energocom în schimbul energiei electrice pe care o produce, care va fi la prețuri mult mai mari în comparație cu status quo-ul. De asemenea, Energocom ar putea crește achizițiile sale de energie electrică din alte surse (de exemplu, OPCOM) la prețuri mult mai mari”, se arată în analiza economiștilor centrului.

Aceste evenimente vor necesita ajustarea în creștere a tarifelor la energia electrică pentru consumatorii finali din Moldova, având un impact direct asupra IPC prin efecte directe și efecte de runda a doua. Un alt risc inflaționist provine din creșterea potențială a prețurilor globale la gazele naturale, în special înainte de următorul sezon rece, având în vedere interdicțiile la nivel global privind tranzacțiile cu Gazprom, dar și faptul că următoarea iarnă ar putea fi mult mai rece față de cea precedentă. Materializarea acestor riscuri va afecta procesul de decelerare a dinamicii inflaționiste, fapt ce va motiva BNM să își revadă procesul de relaxare a politicii monetare.

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cucuiurgan #metan #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.