Lovitură pentru Zuckerberg. Meta va primi o primă amendă antitrust din partea UE

Măsura Comisiei Europene vine la mai bine de un an şi jumătate în care gigantul tehnologic a oferit platformei Facebook Marketplace un avantaj neloial prin asocierea celor două servicii, au declarat mai multe persoane familiarizate cu acest subiect, informează în exclusivitate agenţia Reuters.

Potrivit sursei citate, autoritatea de supraveghere a concurenţei din UE a afirmat că Meta a abuzat de poziţia sa dominantă prin impunerea unilaterală de condiţii comerciale neloiale serviciilor concurente de anunţuri clasificate online care îşi fac publicitate pe Facebook sau Instagram.

În aceste condiţii, aşa cum prevede regulamentul antitrust, Meta s-ar putea confrunta cu o amendă de până la 13,4 miliarde de dolari sau echivalentul a 10% din veniturile sale globale din 2023.

În replică, purtătorul de cuvânt al companiei Meta, Matt Pollard, a declarat, conform Reuters, că „afirmaţiile făcute de Comisia Europeană sunt lipsite de fundament”.

Decizia este aşteptată să fie luată în luna septembrie sau octombrie a acestui an, înainte ca şefa antitrust a UE, Margrethe Vestager, să îşi părăsească funcţia în noiembrie, deşi calendarul ar putea suferi modificări.

Anul trecut, compania a încercat să soluţioneze ancheta UE prin limitarea utilizării datelor publicitare ale concurenţilor pentru Facebook Marketplace, însă această concesie a fost respinsă de autoritatea de aplicare a UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meta #zuckenberg #amenda #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.