Lovitură pentru Zuckerberg. Meta va primi o primă amendă antitrust din partea UE

Măsura Comisiei Europene vine la mai bine de un an şi jumătate în care gigantul tehnologic a oferit platformei Facebook Marketplace un avantaj neloial prin asocierea celor două servicii, au declarat mai multe persoane familiarizate cu acest subiect, informează în exclusivitate agenţia Reuters.

Potrivit sursei citate, autoritatea de supraveghere a concurenţei din UE a afirmat că Meta a abuzat de poziţia sa dominantă prin impunerea unilaterală de condiţii comerciale neloiale serviciilor concurente de anunţuri clasificate online care îşi fac publicitate pe Facebook sau Instagram.

În aceste condiţii, aşa cum prevede regulamentul antitrust, Meta s-ar putea confrunta cu o amendă de până la 13,4 miliarde de dolari sau echivalentul a 10% din veniturile sale globale din 2023.

În replică, purtătorul de cuvânt al companiei Meta, Matt Pollard, a declarat, conform Reuters, că „afirmaţiile făcute de Comisia Europeană sunt lipsite de fundament”.

Decizia este aşteptată să fie luată în luna septembrie sau octombrie a acestui an, înainte ca şefa antitrust a UE, Margrethe Vestager, să îşi părăsească funcţia în noiembrie, deşi calendarul ar putea suferi modificări.

Anul trecut, compania a încercat să soluţioneze ancheta UE prin limitarea utilizării datelor publicitare ale concurenţilor pentru Facebook Marketplace, însă această concesie a fost respinsă de autoritatea de aplicare a UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meta #zuckenberg #amenda #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele de gaze ale Europei se golesc rapid pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, iar nivelul de umplere a ajuns la cel mai redus prag din ultimii cinci ani. La 9 februarie, stocurile medii din Uniunea Europeană erau de doar 36%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în condițiile în care sezonul rece nu s-a încheiat.

Situația este și mai dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. Germania avea depozitele umplute în proporție de 26%, iar Olanda doar 18%. România se află peste media europeană, cu un grad de umplere de aproximativ 45%, echivalentul a circa 1,45 miliarde de metri cubi de gaze.

De la începutul sezonului rece și până la începutul lunii februarie, în Europa au fost retrase din depozite aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă că aproape toate volumele injectate vara trecută au fost deja consumate. Dacă temperaturile scăzute persistă, extracțiile ar putea continua cel puțin încă o lună.

Autoritățile germane dau asigurări că aprovizionarea este, deocamdată, sigură, datorită importurilor prin conducte din Norvegia și a infrastructurii LNG dezvoltate în ultimii ani. Totuși, specialiștii avertizează că adevărata provocare va veni la primăvară, când depozitele vor trebui reumplute de la niveluri foarte scăzute.

Reumplerea va fi mai dificilă în contextul în care Uniunea Europeană continuă reducerea dependenței de gazele rusești. Noile măsuri prevăd limitarea importurilor în baza contractelor pe termen scurt chiar din acest an, ceea ce va pune presiune suplimentară pe piață și, implicit, pe prețuri.

Înainte de 2022, Rusia asigura până la 40-45% din importurile de gaze ale UE. În prezent, ponderea a scăzut la aproximativ 13%, pe fondul diversificării surselor de aprovizionare.