Lovitură sub centură pentru publicitarii jocurilor de noroc. PAS: vrem să reducem impactul asupra societății

Publicitatea pentru jocurile de noroc ar putea fi interzisă sub orice formă în mass media. Comisia parlamentară administrație publică a susținut miercuri, 29 septembrie, proiectul modificărilor la Legea nr. 291/2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, elaborate cu scopul de a diminua impactul negativ al jocurilor de noroc în societate.

Astfel, potrivit notei informative a proiectului de leg va fi interzisă publicitatea sub orice formă directă sau indirectă, acțiunile publicitare pentru promovarea și/sau stimularea tuturor tipurilor de jocuri de noroc (inclusiv loterii și pariuri la competiții/evenimente sportive, loterii momentane), publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice, telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise şi semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul localurilor de vânzare angro şi cu amănuntul, şi publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale.

Legea prevede și interzicerea agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc, inițierea sau participarea la acțiuni de sponsorizare sau acțiuni filantropice, în urma cărora numele agentului economic respectiv poate deveni vizibil

Aceleași prevederi ale legii cu privire la publicitate, cu excepția utilizării publicității promoționale, promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc în sediul principal al agentului economic autorizat prin lege să organizeze, desfășoare și să exploateze jocurile de noroc, precum și distribuția materialelor promoționale destinate exclusiv pentru participanții la jocurile de noroc.

În cazul încălcărilor, legea prevede și sancțiuni. Este vorba de aplicarea amenzii de la 60 la 120 u.c. aplicată persoanei fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

#jocuri de noroc #sanctiuni #publicitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.