„Lucrăm până cădem jos” – Grecia pregătește cea mai dură reformă a muncii din UE

Parlamentul Greciei urmează să voteze miercuri un proiect de lege controversat care va permite angajaților din sectorul privat să lucreze până la 13 ore pe zi, relatează Politico. Dacă va fi adoptată, măsura va deveni prima de acest fel în UE.

În pofida protestelor de stradă și grevelor generale organizate la Atena și în marile orașe, legea are șanse mari să fie aprobată datorită majorității deținute de partidul de guvernământ Noua Democrație.

Executivul elen susține că reforma urmărește să facă piața muncii „mai flexibilă” și să atenueze criza acută de forță de muncă, oferind angajaților posibilitatea de a lucra șase zile pe săptămână, cu o majorare salarială de 40% pentru cea de-a șasea zi lucrată.

Sindicatele denunță însă proiectul ca fiind o „legalizare a supramuncii și o amenințare directă la viața de familie”, avertizând că, în lipsa unui control eficient, angajatorii vor putea impune ore suplimentare abuzive.

Pe fondul salariilor mici și al costurilor ridicate ale vieții, Grecia se numără deja printre țările cu cele mai multe ore de muncă pe an din lume, iar un grec din cinci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, potrivit datelor citate de Politico.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anagajati #masura #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.