Lupta giganților are un câștigător! Apple, liderul pieței globale de telefoane în 2025

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat / Foto: Profimedia Images

Grupul american Apple a avut cele mai mari vânzări de smartphone-uri în primul trimestru al acestui an, graţie lansării modelului iPhone 16e şi a cererii puternice în ţări precum Japonia şi India, arată datele publicate luni de firma de cercetare de piaţă Counterpoint Research, relatează Reuters, potrivit Agerpres, citat de antena3.ro.

„În conformitate cu estimările noastre actuale, anunţul tarifelor nu a dus la o creştere majoră a cererii din cauza incertitudinilor cu privire la tarife şi politici. În condiţiile în care tarifele au fost anunţate în aprilie, nu au avut un impact asupra cererii de iPhone în primul trimestru din 2025”, a declarat analistul şef de la Counterpoint, Ankit Malhotra.

În primele trei luni ale acestui an, piaţa mondială de smartphone a crescut cu 3% în ritm anual. Scăderile de pe pieţele dezvoltate au fost contracarate de creşterea din China şi continuarea revenirii vânzărilor pe pieţele emergente cheie din America Latină, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat pe o serie de pieţe importante. Vânzările Apple în SUA, Europa şi China fie au stagnat, fie au scăzut. Însă Apple a înregistrat o creştere de două cifre a vânzărilor în Japonia, India, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud-Est.

Pe locul secund s-a situat grupul sud-coreean Samsung, cu o cotă de 18%. Cercetătorii subliniază că Samsung a avut un început lent de an, din cauza lansării târzii a seriei S25, dar vânzările şi-au revenit după lansarea modelului principal S25 şi a noilor versiuni de telefoane seria A.

Topul primilor cinci producători este completat de producătorii chinezi Xiaomi (14%), vivo (8%) şi OPPO (8%).

În pofida creşterii de 3% din primul trimestru, analiştii de la Apple Counterpoint Research se aşteaptă ca, pe ansamblul anului 2025, piaţa de smartphone să se contracte uşor comparativ cu 2024, din cauza incertitudinilor economice şi tarifelor vamale impuse de preşedintele SUA, Donald Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #lider #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.