Maersk, cea mai mare companie de transport maritim din lume, suspendă transporturile de containere către şi din Rusia

A.P. Moller Maersk A/S, cea mai mare companie de transport maritim din lume, a anunţat marţi că va opri temporar toate transporturile de containere către şi din Rusia, ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse Moscovei în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Decizia vine după decizii similare ale firmelor de transport Ocean Network Express (Singapore), Hapag Lloyd (Germania) şi MSC (Elveţia).

Gigantul danez a precizat că suspendarea vizează toate porturile ruseşti şi nu va include livrările de echipamente medicale, ajutoare umanitare şi produse alimentare, transmite Agerpres.

„Deoarece stabilitatea şi siguranţa operaţiunilor noastre este deja afectată, direct şi indirect, noile rezervări Maersk către şi din Rusia vor fi temporar suspendate”, se arată într-un comunicat Maersk.

Compania operează rute de transport de containere către Sankt Petersburg şi Kaliningrad în Marea Baltică, Novorossiysk în Marea Neagră şi către Vladivostok şi Vostochny pe coasta de est a Rusiei.

Maersk deţine 31% din operatorul portuar rus Global Ports, care operează şase terminale în Rusia şi două în Finlanda. Printre acţionarii Global Ports se află şi compania nucleară rusească de stat Rosatom şi afaceristul rus Sergey Shiskarev.

„Încercăm să ne conformăm restricţiilor şi sancţiunilor în cazul Global Ports şi ne pregătim pentru viitoare decizii”, se arată în comunicatul Maersk.

Compania cu sediul în Copenhaga are aproximativ 500 de angajaţi în Rusia. Săptămâna trecută a oprit temporar toate escalele în Ucraina, unde are aproximativ 60 de angajaţi.

#Maersk #transport maritim #containere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.