Maersk, cea mai mare companie de transport maritim din lume, suspendă transporturile de containere către şi din Rusia

A.P. Moller Maersk A/S, cea mai mare companie de transport maritim din lume, a anunţat marţi că va opri temporar toate transporturile de containere către şi din Rusia, ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse Moscovei în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Decizia vine după decizii similare ale firmelor de transport Ocean Network Express (Singapore), Hapag Lloyd (Germania) şi MSC (Elveţia).

Gigantul danez a precizat că suspendarea vizează toate porturile ruseşti şi nu va include livrările de echipamente medicale, ajutoare umanitare şi produse alimentare, transmite Agerpres.

„Deoarece stabilitatea şi siguranţa operaţiunilor noastre este deja afectată, direct şi indirect, noile rezervări Maersk către şi din Rusia vor fi temporar suspendate”, se arată într-un comunicat Maersk.

Compania operează rute de transport de containere către Sankt Petersburg şi Kaliningrad în Marea Baltică, Novorossiysk în Marea Neagră şi către Vladivostok şi Vostochny pe coasta de est a Rusiei.

Maersk deţine 31% din operatorul portuar rus Global Ports, care operează şase terminale în Rusia şi două în Finlanda. Printre acţionarii Global Ports se află şi compania nucleară rusească de stat Rosatom şi afaceristul rus Sergey Shiskarev.

„Încercăm să ne conformăm restricţiilor şi sancţiunilor în cazul Global Ports şi ne pregătim pentru viitoare decizii”, se arată în comunicatul Maersk.

Compania cu sediul în Copenhaga are aproximativ 500 de angajaţi în Rusia. Săptămâna trecută a oprit temporar toate escalele în Ucraina, unde are aproximativ 60 de angajaţi.

#Maersk #transport maritim #containere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.