Putin duce rușii la dezalcoolizare forțată. Magazinele din Rusia rămân fără whisky și coniac

Marii retaileri, a căror gamă de alcool de import a scăzut deja cu 40-95% față de anul trecut, așteaptă ca până la jumătate din produsele rămase să dispară de pe rafturi în următoarele trei luni, iar prețurile să crească, conform Kommersant.

Operatorii de pe piață văd în importurile paralele de alcool o soluție pentru a ieși din această situație, la care se opun distribuitorii și producătorii. Pe fondul amenințării unei penurii, lanțurile de magazine vor să înceapă să importe doar mărci cunoscute, spun experții.

În perioada iunie-august, sortimentele de alcool importate în lanțurile federale au scăzut cu 40-95% față de anul precedent, în funcție de categorie, și ar putea scădea cu încă 40-50% în următoarele trei luni. Astfel de date au fost furnizate pentru Kommersant de către Asociația Companiilor de Retail (AKORT; include X5 Group, Magnit, Lenta, Auchan, Azbuka Vkusa etc.).

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere

Potrivit ACORT, importurile de băuturi alcoolice de la marile lanțuri de retail în această perioadă au scăzut cu 60-100%.

În special, aprovizionarea cu vinuri spumante din regiunea Champagne a fost complet oprită, importurile de whisky au scăzut cu 70%, coniacul francez și berea importată au scăzut cu 60%. În acest context, prețurile de achiziție pentru alcoolul importat au crescut din februarie cu 27-40%, iar pentru unele articole cu 70%, precizează ACORT.

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere odată cu izbucnirea ostilităților din Ucraina și aplicarea unui nou val de sancțiuni. Potrivit rezultatelor pentru prima jumătate a anului, importurile de toate băuturile tari au scăzut cu aproape 35%, până la 32,65 milioane de litri, iar cele de whisky – cu aproape 50%, până la 11,8 milioane de litri. Ca parte a sancțiunilor, Statele Unite au interzis complet expedierea de alcool către Federația Rusă, iar UE – alcool mai mult de 300 de euro pe unitate. O serie de companii au oprit ele însele livrările sau s-au retras de pe piață. Reducerea activităților în această țară la sfârșitul lunii iunie a fost anunțată la Diageo (Bell’s, Johnnie Walker, Captain Morgan, Baileys). Iar Beam Suntory (Jim Beam) și Edrington (Macallan) au anunțat vânzarea distribuitorului rus Maxxium Russia către conducerea locală.

Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top

Totuși, asta s-ar putea să nu-l afecteze pe liderul rus, întrucât se știe despre acesta că este împotriva alcoolului, iar surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top din Rusia.

Publicația rusească cu sediul în Letonia, Meduza, face referire la mai multe surse apropiate administrației președintelui Rusiei. Potrivit acestora, Putin a început să acorde o atenție deosebită problemei abuzului de alcool, întrucât, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, oficialii ruși au început să bea mult mai des. În special, președintele Federației Ruse este deosebit de îngrijorat de starea unor persoane din „cercul său intim”.

„Oamenii își eliberează stresul în acest fel încă din februarie. Miniștrii, adjuncții lor, chiar și unii viceprim-miniștri, angajați ai administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, unii șefi de corporații de stat și guvernatori” a spus sursa citată de publicația Meduza.

Conform aceleiași publicații, principala cauză a „stresului”, urmat de consumul excesiv de alcool, este prejudiciul cauzat Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv sancțiunile: „S-au așezat [în februarie – n.r.] la un pahar. Unii dintre ei au fost absorbiți de băutură”, a spus sursa citată de Meduza.

#alcool #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.