Putin duce rușii la dezalcoolizare forțată. Magazinele din Rusia rămân fără whisky și coniac

Marii retaileri, a căror gamă de alcool de import a scăzut deja cu 40-95% față de anul trecut, așteaptă ca până la jumătate din produsele rămase să dispară de pe rafturi în următoarele trei luni, iar prețurile să crească, conform Kommersant.

Operatorii de pe piață văd în importurile paralele de alcool o soluție pentru a ieși din această situație, la care se opun distribuitorii și producătorii. Pe fondul amenințării unei penurii, lanțurile de magazine vor să înceapă să importe doar mărci cunoscute, spun experții.

În perioada iunie-august, sortimentele de alcool importate în lanțurile federale au scăzut cu 40-95% față de anul precedent, în funcție de categorie, și ar putea scădea cu încă 40-50% în următoarele trei luni. Astfel de date au fost furnizate pentru Kommersant de către Asociația Companiilor de Retail (AKORT; include X5 Group, Magnit, Lenta, Auchan, Azbuka Vkusa etc.).

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere

Potrivit ACORT, importurile de băuturi alcoolice de la marile lanțuri de retail în această perioadă au scăzut cu 60-100%.

În special, aprovizionarea cu vinuri spumante din regiunea Champagne a fost complet oprită, importurile de whisky au scăzut cu 70%, coniacul francez și berea importată au scăzut cu 60%. În acest context, prețurile de achiziție pentru alcoolul importat au crescut din februarie cu 27-40%, iar pentru unele articole cu 70%, precizează ACORT.

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere odată cu izbucnirea ostilităților din Ucraina și aplicarea unui nou val de sancțiuni. Potrivit rezultatelor pentru prima jumătate a anului, importurile de toate băuturile tari au scăzut cu aproape 35%, până la 32,65 milioane de litri, iar cele de whisky – cu aproape 50%, până la 11,8 milioane de litri. Ca parte a sancțiunilor, Statele Unite au interzis complet expedierea de alcool către Federația Rusă, iar UE – alcool mai mult de 300 de euro pe unitate. O serie de companii au oprit ele însele livrările sau s-au retras de pe piață. Reducerea activităților în această țară la sfârșitul lunii iunie a fost anunțată la Diageo (Bell’s, Johnnie Walker, Captain Morgan, Baileys). Iar Beam Suntory (Jim Beam) și Edrington (Macallan) au anunțat vânzarea distribuitorului rus Maxxium Russia către conducerea locală.

Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top

Totuși, asta s-ar putea să nu-l afecteze pe liderul rus, întrucât se știe despre acesta că este împotriva alcoolului, iar surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top din Rusia.

Publicația rusească cu sediul în Letonia, Meduza, face referire la mai multe surse apropiate administrației președintelui Rusiei. Potrivit acestora, Putin a început să acorde o atenție deosebită problemei abuzului de alcool, întrucât, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, oficialii ruși au început să bea mult mai des. În special, președintele Federației Ruse este deosebit de îngrijorat de starea unor persoane din „cercul său intim”.

„Oamenii își eliberează stresul în acest fel încă din februarie. Miniștrii, adjuncții lor, chiar și unii viceprim-miniștri, angajați ai administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, unii șefi de corporații de stat și guvernatori” a spus sursa citată de publicația Meduza.

Conform aceleiași publicații, principala cauză a „stresului”, urmat de consumul excesiv de alcool, este prejudiciul cauzat Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv sancțiunile: „S-au așezat [în februarie – n.r.] la un pahar. Unii dintre ei au fost absorbiți de băutură”, a spus sursa citată de Meduza.

#alcool #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.