Putin duce rușii la dezalcoolizare forțată. Magazinele din Rusia rămân fără whisky și coniac

Marii retaileri, a căror gamă de alcool de import a scăzut deja cu 40-95% față de anul trecut, așteaptă ca până la jumătate din produsele rămase să dispară de pe rafturi în următoarele trei luni, iar prețurile să crească, conform Kommersant.

Operatorii de pe piață văd în importurile paralele de alcool o soluție pentru a ieși din această situație, la care se opun distribuitorii și producătorii. Pe fondul amenințării unei penurii, lanțurile de magazine vor să înceapă să importe doar mărci cunoscute, spun experții.

În perioada iunie-august, sortimentele de alcool importate în lanțurile federale au scăzut cu 40-95% față de anul precedent, în funcție de categorie, și ar putea scădea cu încă 40-50% în următoarele trei luni. Astfel de date au fost furnizate pentru Kommersant de către Asociația Companiilor de Retail (AKORT; include X5 Group, Magnit, Lenta, Auchan, Azbuka Vkusa etc.).

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere

Potrivit ACORT, importurile de băuturi alcoolice de la marile lanțuri de retail în această perioadă au scăzut cu 60-100%.

În special, aprovizionarea cu vinuri spumante din regiunea Champagne a fost complet oprită, importurile de whisky au scăzut cu 70%, coniacul francez și berea importată au scăzut cu 60%. În acest context, prețurile de achiziție pentru alcoolul importat au crescut din februarie cu 27-40%, iar pentru unele articole cu 70%, precizează ACORT.

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere odată cu izbucnirea ostilităților din Ucraina și aplicarea unui nou val de sancțiuni. Potrivit rezultatelor pentru prima jumătate a anului, importurile de toate băuturile tari au scăzut cu aproape 35%, până la 32,65 milioane de litri, iar cele de whisky – cu aproape 50%, până la 11,8 milioane de litri. Ca parte a sancțiunilor, Statele Unite au interzis complet expedierea de alcool către Federația Rusă, iar UE – alcool mai mult de 300 de euro pe unitate. O serie de companii au oprit ele însele livrările sau s-au retras de pe piață. Reducerea activităților în această țară la sfârșitul lunii iunie a fost anunțată la Diageo (Bell’s, Johnnie Walker, Captain Morgan, Baileys). Iar Beam Suntory (Jim Beam) și Edrington (Macallan) au anunțat vânzarea distribuitorului rus Maxxium Russia către conducerea locală.

Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top

Totuși, asta s-ar putea să nu-l afecteze pe liderul rus, întrucât se știe despre acesta că este împotriva alcoolului, iar surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top din Rusia.

Publicația rusească cu sediul în Letonia, Meduza, face referire la mai multe surse apropiate administrației președintelui Rusiei. Potrivit acestora, Putin a început să acorde o atenție deosebită problemei abuzului de alcool, întrucât, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, oficialii ruși au început să bea mult mai des. În special, președintele Federației Ruse este deosebit de îngrijorat de starea unor persoane din „cercul său intim”.

„Oamenii își eliberează stresul în acest fel încă din februarie. Miniștrii, adjuncții lor, chiar și unii viceprim-miniștri, angajați ai administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, unii șefi de corporații de stat și guvernatori” a spus sursa citată de publicația Meduza.

Conform aceleiași publicații, principala cauză a „stresului”, urmat de consumul excesiv de alcool, este prejudiciul cauzat Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv sancțiunile: „S-au așezat [în februarie – n.r.] la un pahar. Unii dintre ei au fost absorbiți de băutură”, a spus sursa citată de Meduza.

#alcool #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.