Magnaţii ruşi ies din fotbalul european: După Abramovich, miliardarul Rybolovlev vrea să vândă celebrul AS Monaco

Miliardarul Dmitri Rybolovlev a angajat o firmă de consultanţă pentru a studia posibilitatea vânzării participaţiei sale de control la clubul de fotbal AS Monaco, în contextul în care există interes din partea unor potenţiali cumpărători, raportează Bloomberg.

Ziarul francez Les Echos a relatat duminică că Rybolovlev – unul dintre puţinii magnaţi ruşi care nu este supus sancţiunilor, deoarece a părăsit ţara în urmă cu peste un deceniu – a primit cel puţin două propuneri de vânzare a participaţiei sale în anul 2023.

Compania lui Rybolovlev a numit banca de investiţii Raine Group pentru a fi consilierul său financiar exclusiv, potrivit unei declaraţii trimise prin e-mail de către biroul familiei magnatului. „Nu pot exista asigurări că analiza strategică va avea ca rezultat o tranzacţie care să implice clubul”, a adăugat acesta, fără a oferi mai multe detalii.

Magnatul în vârstă de 57 de ani, a achiziţionat o participaţie de 67% la AS Monaco în 2011, angajându-se să investească cel puţin 100 de milioane de euro (130 de milioane de dolari) în club în următorii patru ani. AS Monaco este unul dintre cele mai de succes cluburi din prima ligă din Franţa, fiind deţinătoarea a opt titluri până în prezent.

Raine şi-a construit o reputaţie de consilier de referinţă în cazul marilor tranzacţii sportive, operând inclusiv în cazul vânzării participaţiei lui Manchester United către miliardarul Jim Ratcliffe. În 2022, banca s-a ocupat de vânzarea Chelsea FC în numele miliardarului rus Roman Abramovich.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#magnati #fotbal #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.