Magnatul cerealelor își extinde facilitatea de credit ca să cumpere grâul din Moldova și România

Trans Oil anunță că își extinde facilitatea de credit în valoare totală de până la 200 de milioane USD, după o finanțare continua acordată prima dată Grupului Trans-Oil în anul 2014.

Fondurile din aceasta finanțare vor fi utilizate pentru achiziționarea de la fermierii și producătorii din Republica Moldova și România a produselor agricole din recolta anului 2023. Această facilitate este structurată ca un împrumut bancar „Borrowing Base” garantat prin stocuri, creanțe și numerar.

Împrumutul a fost acordat de un sindicat internațional de bănci, inclusiv bănci internaționale de dezvoltare și bănci comerciale. Acesta include bănci precum ING Bank N.V., Amsterdam, Sucursala Lancy/Geneva, Black Sea Trade and Development Bank, Nederlandse Financierings-Maatschappij voor Ontwikkelingslanden N.V, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank International AG, OTP Bank SA Moldova, OTP Bank Plc Ungaria, FIMBank p.l.c. și sucursala din Londra a Citi Bank NA.

Comparativ cu anul precedent, valoarea împrumutului a crescut cu aproape 30%, ceea ce demonstrează, indubitabil, capacitatea Grupului Trans-Oil de a asigura capitalul necesar operațiunilor sale pe piețele internaționale, precum și nivelul de încredere acordat Grupului de către parteneri, în pofida riscurilor geopolitice actuale asociate cu regiunea Mării Neagră.

Trans-Oil este deţinută de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Trans-oil #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.