Mai mulți bani de la UE pentru Republica Moldova. Prim-ministra Danemarcei anunță sporirea asistenței macro-financiare

Uniunea Europeană sporește asistența macro-financiară pentru Republica Moldova la suma de 295 milioane de euro. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, după întâlnirea pe care a avut-o cu șefa țării, Maia Sandu, scrie Realitatea.md.

„Mulțumim pentru faptul că ne-ați găzduit astăzi. Moldova este un partener și prieten important pentru Danemarca… Vă vom oferi tot sprijinul în continuare… Noi în cadrul Uniunii Europene lucrăm mult pentru a ușura această povară și vrem și suntem determinați să sporim această asistență macro-financiară pentru Republica Moldova la suma de 295 milioane de euro”, a precizat Frederiksen.

La rândul său, Maia Sandu a precizat că este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în țara noastră și a mulțumit pentru sprijinul oferit moldovenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Mulțumim, în acest context, țării Dumneavoastră pentru ajutorul oferit Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților – prima criză de asemenea anvergură, cu care s-a confruntat țara noastră. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru sprijinul anunțat în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova. Acesta va finanța proiecte de tranziție energetică și de sprijin pentru presa locală. Sper, în acest context, că Republica Moldova va relua cooperarea cu DANIDA, Agenția daneză de dezvoltare internațională, iar țările noastre vor intensifica cooperarea bilaterală în diverse domenii.Am vrea să cooperăm în domeniul energiei regenerabile. Criza energetică prin care trecem acum ne-a determinat să punem accent pe independența energetică a țării, în special pe resursele regenerabile sau verzi. Apreciem vizitele de prospecție ale reprezentanților unor companii daneze în Republica Moldova, în acest sector. Danemarca este un lider european recunoscut în domeniul gestionării deșeurilor. Proiectele de transformare a deșeurilor menajere municipale în energie și căldură, dar și inițiativele de reducere a emisiilor de carbon, anunțate de țara dumneavoastră, sunt exemple din care vrem să învățăm. Suntem, de asemenea, interesați de intensificarea schimburilor economice și creșterea investițiilor daneze în Republica Moldova. În Moldova activează, în prezent, 36 de companii cu capital danez. Cu siguranță, acest număr poate să crească”, a spus Sandu.

Amintim că șefa guvernului danez face o scurtă oprire în Republica Moldova în cadrul vizitei sale în Ucraina.

#asistenta macro-financiara #Danemarca #Maia Sandu #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.