Mai mulți bani de la UE pentru Republica Moldova. Prim-ministra Danemarcei anunță sporirea asistenței macro-financiare

Uniunea Europeană sporește asistența macro-financiară pentru Republica Moldova la suma de 295 milioane de euro. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, după întâlnirea pe care a avut-o cu șefa țării, Maia Sandu, scrie Realitatea.md.

„Mulțumim pentru faptul că ne-ați găzduit astăzi. Moldova este un partener și prieten important pentru Danemarca… Vă vom oferi tot sprijinul în continuare… Noi în cadrul Uniunii Europene lucrăm mult pentru a ușura această povară și vrem și suntem determinați să sporim această asistență macro-financiară pentru Republica Moldova la suma de 295 milioane de euro”, a precizat Frederiksen.

La rândul său, Maia Sandu a precizat că este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în țara noastră și a mulțumit pentru sprijinul oferit moldovenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Mulțumim, în acest context, țării Dumneavoastră pentru ajutorul oferit Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților – prima criză de asemenea anvergură, cu care s-a confruntat țara noastră. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru sprijinul anunțat în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova. Acesta va finanța proiecte de tranziție energetică și de sprijin pentru presa locală. Sper, în acest context, că Republica Moldova va relua cooperarea cu DANIDA, Agenția daneză de dezvoltare internațională, iar țările noastre vor intensifica cooperarea bilaterală în diverse domenii.Am vrea să cooperăm în domeniul energiei regenerabile. Criza energetică prin care trecem acum ne-a determinat să punem accent pe independența energetică a țării, în special pe resursele regenerabile sau verzi. Apreciem vizitele de prospecție ale reprezentanților unor companii daneze în Republica Moldova, în acest sector. Danemarca este un lider european recunoscut în domeniul gestionării deșeurilor. Proiectele de transformare a deșeurilor menajere municipale în energie și căldură, dar și inițiativele de reducere a emisiilor de carbon, anunțate de țara dumneavoastră, sunt exemple din care vrem să învățăm. Suntem, de asemenea, interesați de intensificarea schimburilor economice și creșterea investițiilor daneze în Republica Moldova. În Moldova activează, în prezent, 36 de companii cu capital danez. Cu siguranță, acest număr poate să crească”, a spus Sandu.

Amintim că șefa guvernului danez face o scurtă oprire în Republica Moldova în cadrul vizitei sale în Ucraina.

#asistenta macro-financiara #Danemarca #Maia Sandu #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.