Maia Sandu își numește o consilieră cu conexiuni de top în afaceri! Ex-soția acționarului MAIB ajunge la Președinție

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a numit-o pe Larisa Miculeț în funcția de consilier prezidențial pentru relații cu cetățenii. Numirea a fost oficializată prin decret prezidențial și vine într-un context în care Administrația Prezidențială își consolidează echipa în perspectiva alegerilor din acest an.

Larisa Miculeț este cunoscută în mediul diplomatic și administrativ, dar atrage atenția și prin legăturile sale familiale. Este ex-soția omului de afaceri Victor Miculeț, acționar (2,02%), dar și vicepreședintele al celei mai mari bănci comerciale din țară, maib, și proprietar al companiei Autospace, reprezentant oficial BMW în Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Președinției, noua consilieră va avea ca atribuție principală îmbunătățirea comunicării instituției prezidențiale cu cetățenii și recepționarea petițiilor adresate șefei statului.

Potrivit declarației de avere depuse în aprilie 2025, Larisa Miculeț a încasat anul trecut venituri cumulate de peste 600.000 de lei, inclusiv:

209.173 lei din salariul de ambasador al Irlandei,
15.202 lei indemnizație CEC,
302.040 lei de la CNAS (alocații sociale),
și 39.789 euro ca indemnizație de la Ambasada RM în Irlanda.

Ea deține un apartament de 58 m² dobândit în 1993 și are depozite bancare și conturi curente care cumulează peste 180.000 de euro, 25.000 USD și 1,35 milioane de lei, majoritatea la MAIB și VictoriaBank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miculeț #consiliera #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.