Maia Sandu solicită explicații despre tergiversarea interconectării la rețelele de energie electrică din România

01 Mai 2021, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Mai 2021, 10:33 // Actual //  MD Bani

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință de lucru cu autoritățile responsabile de realizarea proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică cu România.

La ședință au participat reprezentanți ai ministerelor Economiei și Finanțelor, ai Unității de implementare a proiectului, ai Cancelariei de Stat și ÎS „Moldelectrica”.

Șefa statului a solicitat de la instituțiile responsabile explicații în legătură cu tergiversarea proiectului.

„Potrivit foii de parcurs privind interconectarea energetică, aprobată de Guvern în 2015, stația electrică „back-to-back” de la Vulcănești și linia electrică Vulcănești-Chișinău urmau să fie date în exploatare în 2019. Iată că suntem în 2021, iar lucrările nici nu au început. În plus, pentru că Parlamentul a ratificat acordurile de împrumut pentru finanțarea proiectului încă în 2017, statul achită dobânzi pentru deservirea acestor împrumuturi. Sunt tergiversări care ne costă mult prea scump”, a atenționat Maia Sandu.

De asemenea, Președintele a cerut să fie întreprinse toate măsurile pentru a soluționa problemele ce stau în calea implementării proiectului și pentru a nu admite alte întârzieri.

„Pentru Republica Moldova, acesta este unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare, urmând să soluționeze problema dependenței de energia electrică dintr-o singură sursă. Timp de trei decenii, această dependență energetică a fost exploatată de politicienii corupți care au furat consumatorii de energie prin diverse scheme și a pus în pericol securitatea energetică a țării”, a accentuat șefa statului.

Instituția prezidențială va monitoriza atent modul în care este realizat proiectul.

Citește și: 

Piața de energie electrică din Republica Moldova se confruntă cu o amenințare de monopol. Recomandările CE, încălcate

Energia electrică se scumpește cu 25%! Contractele au fost semnate. Autoritățile au ratat liberalizarea pieței

Tofilat: Monopolul energetic, schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim și să ne impună să îl finanțăm

Apropierea de UE, încetinită. Schema economică prin care Kremlinul își fortifică presiunea asupra Chișinăului

Interviu. ANRE, despre desemnarea operatorului pe piața energiei electrice, concurență și standarde europene

Rusia, tot mai influentă pe piața energetică. Washington Post: Rusia tinde să ofere susținere instituțiilor autocratice

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!