„Mâine anul se-nnoieşte miliardele sporește”. Bâlbâiala autorităților din tranzacția achitării datoriei Moldovagaz

Exact la o săptămână după efectuarea transferului de 74 mil. USD de Moldovagaz catre Gazprom pentru gazul consumat în octombrie – noiembrie, nu a fost majorat capitalul Energocom conform Hotărârii de Guvern. Or, datoria Termoelectrica către Energocom, urmare a situației financiare deplorabile va fi achitată de viitoarele generații. În prezent, nu există premise și posibilități ca aceasta să fie onorată, susține într-o postare fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu.

Potrivit Marianei Durleșteanu, Ministerul Finanțelor, în conformitate cu Hotărărea Guvernului din 26 noiembrie, a transferat aproape 1,4 miliarde de lei către Energocom cu scopul majorării capitalului, banii au fost transferați imediat la Moldovagaz.

Până astăzi nu am văzut Energocom să declanșeze procedura legală de emisiune a acțiunilor companiei. Să vedem și CNPF ce va face pentru înregistrarea emisiunii Energocom. În cazul în care banii transferați către Energocom din bugetul de stat nu au fost folosiți pentru majorarea capitalului, atunci cum poate fi tratată juridic această tranzacție”, se întreabă fosta ministră a Finanțelor.

Durleșteanu afirmă că toate persoanele implicate în „povestea de succes a gazelor” – ași în “energy trading”, împreună cu Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice, trebuie trași la răspundere penală.

Fosta ministră a Finanțelor lasă să se înțeleagă că situația cu deficitul de cash flow de la Moldovagaz s-ar putea repeta și în lunile următoare.

De unde va avea Moldovagaz resurse financiare să stingă datoria față de Gazprom în decembrie? Dar în ianuarie, februarie, martie? De fiecare dată vor fi alocați bani din bugetul Republicii Moldova pentru a rezolva problema plăților Moldovagaz către Gazprom? Cum vor fi achitate facturile colorate în galben, cu menționări stranii despre suportul guvernului, prezentate ieri în presă de către „supernegociatorul” Andrei Spînu?”, întreabă retoric Durleșteanu.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#Energocom #datorie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.