Majorarea pensiilor, incertă! Șefa CNAS așteaptă girul Ministerului Muncii

Șefa Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țîbîrnă, a adus incertitudine în ceea ce privește o posibilă majorare semnificativă a pensiilor pentru pensionarii din Republica Moldova în acest an. În cadrul unei emisiuni televizate la TV8, Țîbîrnă a declarat că situația va fi clarificată în luna martie, când se va lua o decizie cu privire la acest aspect.

Potrivit șefei CNAS, legislația curentă prevede o majorare a pensiilor în funcție de procentul creșterii Produsului Intern Brut (PIB), iar 50% din acest procent de creștere se aplică la pensia medie pe țară. Elena Țîbîrnă a subliniat că așteaptă informații de la ministerul de resort cu privire la creșterea PIB-ului în comparație cu anul precedent.

Până în prezent, nu se cunoaște cu exactitate dacă pensionarii vor beneficia de o majorare semnificativă a pensiilor în acest an. Cu o pensie medie pe țară de 3683 de lei, conform șefei CNAS, așteptările și incertitudinile privind veniturile pensionarilor rămân în atenție.

Decizia finală cu privire la majorarea pensiilor va fi luată în luna martie, moment în care se va ține cont de evoluția PIB-ului și de prevederile legislative existente. Această situație adaugă o doză de așteptare și incertitudine în rândul pensionarilor, care vor fi atenți la decizia autorităților pentru a-și planifica bugetele lunare și cheltuielile viitoare.

În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei – 60 de ani și șase luni. Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie și primesc pensie în jur de 10 ani după ce își încetează activitatea.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii de pensionari, cu 303 mai puține persoane decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârșitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviației civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majotrare #pensii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.