Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.