Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noua lege privind BNM rescrie arhitectura de putere a băncii centrale. Astfel, conducerea va fi numită după criterii mult mai dure, mandatele se scurtează, iar Președintele țării primește un rol-cheie în aprobarea sau blocarea revocărilor, potrivit unui proeict de lege.

Proiectul prevede schimbări majore la structura Consiliului de supraveghere: acesta va avea cinci membri externi (nesalariți ai BNM), în loc de patru, iar viceguvernatorul nu va mai face parte din Consiliu. De asemenea, sunt introduse proceduri extinse de consultare obligatorie a Consiliului de supraveghere pentru toate candidaturile la funcțiile de conducere – o noutate menită să crească transparența și profesionalismul selecțiilor.

Calificările necesare pentru membrii Consiliului de supraveghere sunt înăsprite: candidații trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în raportare financiară, audit, managementul riscului, securitate cibernetică sau domenii academice conexe, dintre care minimum cinci ani în poziții manageriale.

Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere (care nu fac parte din Comitetul executiv) se reduce de la 7 la 5 ani, pentru a evita suprapunerile între ciclurile instituționale. Membrii Comitetului executiv vor avea mandate de 7 ani.

Pentru prima dată, proiectul introduce proceduri clare și garantate pentru revocarea membrilor conducerii BNM. Orice persoană vizată are dreptul la audiere prealabilă, fiind informată în detaliu cu cinci zile înainte despre motivele revocării. Parlamentul poate propune revocarea, dar decizia finală aparține Președintelui Republicii Moldova, în termen de 30 de zile – ceea ce reprezintă un mecanism de tip „dublu veto”.

Actele de revocare pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, care va examina cauza în maximum trei luni.

Consiliul de supraveghere capătă noi atribuții, printre care adoptarea politicii de gestionare a riscurilor și a politicii de conformitate. De asemenea, acesta va emite avize privind adecvarea candidaților propuși la funcțiile de conducere ale BNM.

Deciziile importante, inclusiv cele privind salarizarea conducerii BNM sau aprobarea devizului de cheltuieli, vor fi adoptate cu majoritate simplă, nu cu o majoritate calificată ca în prezent.

Proiectul introduce și o regulă nouă: o ședință anuală a Consiliului va fi prezidată obligatoriu de un membru extern (care nu este parte din Comitetul executiv), dedicată exclusiv analizei raportului anual de supraveghere.

Proiectul modifică și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Se elimină opțiunea constituirii rezervelor prin „reținere de numerar”, iar penalitatea aplicată băncilor care nu respectă cerințele va fi recalculată la un nivel mai apropiat de practicile UE: dobânda penalizatoare va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight. Această prevedere va intra în vigoare la 16 martie 2025.

Un alt element important al proiectului îl reprezintă modificarea regimului rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Este eliminată opțiunea de a menține rezervele prin numerar în casierii, pentru a alinia legislația la practicile internaționale. În plus, penalitatea pentru neconformarea cu cerințele va fi reconfigurată: dobânda aplicată deficitului de rezerve va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight, o formulă considerată suficient de stimulativă fără a crea distorsiuni pe piața interbancară. Noile reguli privind rezervele obligatorii vor intra în vigoare la 16 martie 2025.

Proiectul este compatibil cu principiile UE privind independența băncilor centrale și că reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei. De asemenea, măsurile sunt agreate cu FMI și nu implică costuri bugetare.