Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.