Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.