Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au continuat să crească marți pentru a treia zi consecutiv, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor tot mai mari privind transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de țiței.

Investitorii se tem că tensiunile din regiune ar putea afecta livrările dintr-una dintre principalele zone producătoare de petrol ale lumii, ceea ce a amplificat presiunea asupra cotațiilor. Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, în creștere cu 1,10 dolari, adică 1,4%, la ora 01:07 GMT. În ședința precedentă, prețul Brent a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, iar ulterior a închis cu un avans de 6,7%, potrivit Reuters.

Și țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creștere de 74 de cenți, respectiv 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, WTI a urcat la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un câștig de 6,3%.

Analiștii avertizează că piața rămâne extrem de sensibilă la evoluțiile din regiune. „Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune. Riscurile de creștere rămân și acestea se amplifică pe măsură ce conflictul se prelungește”, a declarat analistul de piață Tony Sycamore.

Publicația The Guardian notează că temerile legate de o posibilă blocare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz și de eventuale atacuri asupra infrastructurii energetice ar putea menține presiunea asupra pieței petrolului și în perioada următoare.