Majoritatea bulgarilor sunt împotriva adoptării monedei euro

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Național pentru Studii Parlamentare (NCPI), o unitate a Adunării Naționale Bulgare (parlamentul bulgar – n.r.), aproximativ 60% dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Acest studiu amplu, care acoperă o varietate de subiecte, a fost realizat în perioada 1-16 mai 2024, în rândul a 1.000 de cetățeni bulgari și este reprezentativ pentru populația adultă. Concluziile au fost publicate pe site-ul parlamentului la 25 iunie, după cum a relatat Club Z, scrie Novinite.

Întrebați dacă Bulgaria ar trebui să adopte moneda euro, 27,1% dintre respondenți au răspuns “Da”, 60,1% au spus “Nu”, iar 12,8% au fost indeciși. Comparativ cu anul trecut, scepticismul față de euro a crescut; în iunie 2023, 56,5% se opuneau monedei euro, în timp ce 26,7% o susțineau, iar 16,8% nu puteau judeca.

Sondajul din luna mai oferă o analiză detaliată, dezvăluind că sprijinul pentru euro este cel mai ridicat în Sofia, deși încă mai puțin decât opoziția, cu 36% în favoarea și 46,3% împotrivă. În zonele rurale, doar 19,7% susțin adoptarea monedei euro, în timp ce 69,6% sunt împotriva acesteia.

Din punct de vedere etnic, 28,7% dintre cetățenii care se identifică ca bulgari susțin euro, față de 20,3% dintre turci. Romii sunt cei mai sceptici, cu 11,4% în favoarea și 71,2% împotrivă.

Sondajul poate conține inexactități, deoarece raportează că 100% dintre bulgarii bogați sunt împotriva euro, ceea ce pare ilogic având în vedere alte răspunsuri. În plus, sprijinul pentru euro scade odată cu deprivarea economică: 39,7% dintre cei care nu suferă de lipsuri susțin moneda euro, în comparație cu 27,4% cu unele lipsuri și 11,3% cu lipsuri grave. În rândul celor care trăiesc în sărăcie, 94,7% nu susțin euro, iar 5,3% sunt indeciși. Cei mai săraci nu au arătat niciun sprijin pentru euro.

Educația influențează, de asemenea, sprijinul, persoanele mai educate favorizând intrarea în zona euro mai mult decât cele mai puțin educate, ceea ce nu este surprinzător.

Un studiu Eurobarometru din aprilie anul trecut a prezentat rezultate diferite, arătând că bulgarii sunt împărțiți în mod egal, 49% pentru și 49% împotriva monedei euro. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la calitatea și fiabilitatea cercetării sociologice, mai notează publicația citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.