Marea Baltică, fără barili! Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 40% - minimul ultimilor patru ani

Companiile petroliere din Rusia au redus drastic exporturile prin cel mai mare port al Mării Baltice, Ust-Luga, în urma înăspririi sancțiunilor impuse de Statele Unite, care au vizat „Surgutneftegaz”, „Gazprom Neft” și 183 de tancuri petroliere din așa-numita „flotă din umbră”.

În luna ianuarie, din portul Ust-Luga vor fi exportate doar 1,5 milioane de tone de petrol din sortimentele Urals și KEBCO, marcând cel mai scăzut nivel din 2021, potrivit Reuters, care citează surse din comerț și datele LSEG.

Comparativ cu luna decembrie (2,4 milioane de tone), exportul prin acest port a scăzut cu 40%. În consecință, terminalul petrolier al portului Ust-Luga, al doilea ca capacitate din Europa, funcționează la doar jumătate din capacitate. În trecut, volumul lunar exportat din acest port era de 3 milioane de tone. „Până la sfârșitul lunii ianuarie, volumul de petrol pompat în Ust-Luga este foarte scăzut, fiind expediată o singură încărcătură la câteva zile”, a declarat o sursă pentru Reuters.

Un nou pachet de sancțiuni petroliere adoptat de administrația Biden a crescut semnificativ costurile de transport pentru exporturile maritime rusești către India și China, piețe care absorb aproape 90% din petrolul rusesc transportat pe mare. Costul transportului pentru 100.000 de tone de petrol Urals din porturile baltice către India a crescut cu 25%, iar transportul către China, din portul Kozmino din Orientul Îndepărtat, s-a majorat de cinci ori.

În aceste condiții, companiile petroliere rusești au fost nevoite să ofere discounturi mai mari. Potrivit Argus, reducerile pentru petrolul Urals au crescut cu 1,5-2,6 dolari pe baril, ajungând la 13,5-14,4 dolari pe baril, iar discounturile pentru petrolul de calitate superioară ESPO au urcat cu 8,4 dolari, până la 10 dolari pe baril.

Conform estimărilor analiștilor Alfa Bank, sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol ale Rusiei cu până la 800.000 de barili, echivalentul a aproape o treime din livrările maritime totale. Aceasta ar putea aduce economiei ruse pierderi anuale de 10-20 de miliarde de dolari. Expertul german Janis Kluge estimează că efectul negativ asupra veniturilor bugetare ale Rusiei ar putea ajunge până la 1% din PIB, adică aproximativ 2 trilioane de ruble sau 18% din veniturile din petrol și gaze planificate de Ministerul Finanțelor pentru anul curent (10,9 trilioane de ruble).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #Marea Baltica #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.