Marea Baltică, fără barili! Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 40% - minimul ultimilor patru ani

Companiile petroliere din Rusia au redus drastic exporturile prin cel mai mare port al Mării Baltice, Ust-Luga, în urma înăspririi sancțiunilor impuse de Statele Unite, care au vizat „Surgutneftegaz”, „Gazprom Neft” și 183 de tancuri petroliere din așa-numita „flotă din umbră”.

În luna ianuarie, din portul Ust-Luga vor fi exportate doar 1,5 milioane de tone de petrol din sortimentele Urals și KEBCO, marcând cel mai scăzut nivel din 2021, potrivit Reuters, care citează surse din comerț și datele LSEG.

Comparativ cu luna decembrie (2,4 milioane de tone), exportul prin acest port a scăzut cu 40%. În consecință, terminalul petrolier al portului Ust-Luga, al doilea ca capacitate din Europa, funcționează la doar jumătate din capacitate. În trecut, volumul lunar exportat din acest port era de 3 milioane de tone. „Până la sfârșitul lunii ianuarie, volumul de petrol pompat în Ust-Luga este foarte scăzut, fiind expediată o singură încărcătură la câteva zile”, a declarat o sursă pentru Reuters.

Un nou pachet de sancțiuni petroliere adoptat de administrația Biden a crescut semnificativ costurile de transport pentru exporturile maritime rusești către India și China, piețe care absorb aproape 90% din petrolul rusesc transportat pe mare. Costul transportului pentru 100.000 de tone de petrol Urals din porturile baltice către India a crescut cu 25%, iar transportul către China, din portul Kozmino din Orientul Îndepărtat, s-a majorat de cinci ori.

În aceste condiții, companiile petroliere rusești au fost nevoite să ofere discounturi mai mari. Potrivit Argus, reducerile pentru petrolul Urals au crescut cu 1,5-2,6 dolari pe baril, ajungând la 13,5-14,4 dolari pe baril, iar discounturile pentru petrolul de calitate superioară ESPO au urcat cu 8,4 dolari, până la 10 dolari pe baril.

Conform estimărilor analiștilor Alfa Bank, sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol ale Rusiei cu până la 800.000 de barili, echivalentul a aproape o treime din livrările maritime totale. Aceasta ar putea aduce economiei ruse pierderi anuale de 10-20 de miliarde de dolari. Expertul german Janis Kluge estimează că efectul negativ asupra veniturilor bugetare ale Rusiei ar putea ajunge până la 1% din PIB, adică aproximativ 2 trilioane de ruble sau 18% din veniturile din petrol și gaze planificate de Ministerul Finanțelor pentru anul curent (10,9 trilioane de ruble).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #Marea Baltica #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.