Marea Britanie anunță primele sancțiuni pentru Rusia. Printre cei vizați - miliardari ruși și cinci bănci

Marea Britanie a anunţat marţi primele sancțiuni după recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Vizați sunt trei oligarhi cunoscuţi ca apropiaţi de Kremlin şi cinci bănci ruseşti.

Astfel, premierul britanic Boris Johnson a anunțat marți, în parlament, că miliardarii sancționați sunt Ghennadi Timcenko, Boris Rotenberg şi nepotul acestuia, Igor Rotenberg.

Băncile sancţionate sunt Rossia, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank şi Black Sea Bank, menţionează Reuters, potrivit Agerpres.

Toate activele din Regatul Unit ale entităților vizate de sancțiuni vor fi blocate, iar indivizii sancţionaţi nu mai pot intra în această ţară, a menţionat premierul britanic.

„Vrem să împiedicăm companiile ruseşti să obţină fonduri în lire sterline sau dolari… Vrem să le împiedicăm să adune fonduri pe pieţele britanice şi vrem să ridicăm vălul care-i ascunde pe deţinătorii de active din Regatul Unit”, a mai spus Johnson.

Boris Johnson a avertizat că sunt pregătite şi alte sancţiuni, csre pot fi introduse împreună cu SUA şi Uniunea Europeană, în cazul în care lucrurile escaladează în continuare.

„Acum trebuie să ne pregătim pentru următoarele posibile etape ale planului lui Putin”, a declarat premierul britanic în Camera Comunelor. „Putin creează pretextul pentru o ofensivă generală”, a mai spus el.

Totuşi, notează Reuters, premierul britanic s-a abţinut să impună limite celor mai mari bănci de stat din Rusia, să priveze de capital companii ruseşti sau să ceară plecarea din Marea Britanie a altor aşa-zişi oligarhi proeminenţi.

Mai mulţi legislatori i-au cerut premierului să fie mai dur cu activele ruşilor, cerând excluderea oligarhilor de pe teritoriul britanic şi a banilor acestora din City-ul londonez. Sute de miliarde de dolari au fost transferaţi din Rusia în Londra şi în teritorii britanice de peste mări după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Londra devenind oraşul occidental preferat de superbogaţii din Rusia, dar şi din alte foste republici sovietice, aminteşte Reuters.

#banci rusesti #sanctiuni #miliardari #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.