Marea Britanie post-Brexit: lipsă de ouă în magazine şi fără bani de Crăciun, dar cu Manchester şi Liverpool de vânzare

Umilul ou a căzut victimă unei serii întregi de perturbări care au dus la rafturi goale în unele magazine, scrie Bloomberg.

Supermarketurile raţionalizează vânzările, cofetarii şi patiserii analizează alternative, iar fermierii cer măsuri din partea guvernului.

Acum este vorba de ouă, însă săptămâna viitoare sau luna viitoare, noi produse ar putea lipsi de pe rafuri. „Ceea ce se întâmplă pe piaţa ouălor în acest moment poate fi aplicat şi pe piaţa fructelor, sau cerealelor, sau cărnii“, avertizează Tim Lang, profesor la University of London.

Marea Britanie este de asemenea pe cale să rămână fără vitalii muncitori polonezi. Unu din trei muncitori polonezi plănuieşte să se întoarcă în ţara natală sau este indecis dacă să rămână într-o ţară care i-a devenit din ce în ce mai ostilă, notează Deutsche Welle. Cercetătorii mai multor universităţi britanice au găsit în urma unor sondaje că majoritatea simt că sănătatea mentală li s-a deteriorat, ca şi situaţia financiară.

Se estimează că aproape un milion de polonezi trăiau în Marea Britanie înainte de Brexit. Datele sugerează că aproximativ 200.000 de membri ai comunităţii poloneze au părăsit acum ţara. Aproximativ 11% din migranţii din Marea Britanie muncesc în sectorul transporturilor, 10% în agricultură şi 9% în sistemul de sănătate. Polonezii reprezintă peste o cincime din numărul de migranţi din UE în UK.

O altă penurie din Marea Britanie priveşte şoferii de autobuze, potrivit BBC. Aproape una din 10 poziţii pentru şoferi de autobuz este vacantă în UK, relevă datele Confederation of Passenger Transport (CPT).
Salariile mici, programul prelungit şi schimburile care epuizează şoferii rămân în continuare o barieră.

Marea Britanie se confruntă încă de anul trecut cu o penurie generală de şoferi. Penuria de şoferi de autovehicule grele de marfă pesistă şi în acest an, însă ultimele iniţiative introduse de guvern şi industrie au început să dea roade, conform Logistics UK.
Băncile şi magazinele din Marea Britanie ar putea rămâne de asemenea fără cash înainte de Crăciun, relatează The Guardian.

Peste 1.000 de angajaţi ai firmei de securitate G4S care livrează cash şi monede unora dintre cele mai mari bănci şi supermarketuri ale ţării au votat pentru intrarea în grevă în decembrie, putând apărea astfel penurii de cash înaintea Crăciunului.

Britanicii s-au confruntat şi cu o criză de bere în această toamnă.

Lanţul de puburi Wetherspoons a anunţat că unele dintre puburile sale au rămas fără unele branduri de bere din cauza problemelor legate de lanţurile de aprovizionare.

În ceea ce priveşte vânzarea Manchester United şi, după cum spun zvonurile, şi a Liverpool, două cluburi de fotbal de top, acest lucru s-ar putea să nu fie aşa rău precum ar putea să pară deoarece proprietarii lor actuali sunt fonduri de investiţii americane care nu sunt privite cu ochi buni de fanii britanici. Totuşi, se poate pune întrebarea dacă nu cumva cluburile de fotbal sunt afaceri profitabile doar dacă sunt vândute.

#oua #Londra #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.