Marea Neagră, mai bogată în gaze decât se credea: OMV Petrom spune că poate extrage de unul singur 50 mld. metri cubi

Potrivit unui document prezentat investitorilor de la bursa de la București, OMV Petrom, cea mai mare companie din România, estimează că va putea recupera din perimetrul Neptun Deep circa 50 de miliarde de metri cubi de gaze, acestea reprezentând doar partea companiei. OMV Petrom deţine în acest moment 50% din acţiuni, dar este operatorul investiţiei, cealaltă parte fiind deţinută de statul român prin intermediul Romgaz, scrie Ziarul Financiar.

Practic, cu aceste estimări, rezervele din Neptun Deep ar fi de circa 100 de miliarde de metri cubi, România având o cerere internă de gaze de circa 10 mld. metri cubi. La preţul mediu al gazului din primul trimestru, această rezervă de gaze ar putea fi evaluată la 55 de miliarde de euro.

„În ceea ce priveşte pilonul strategic Dezvoltarea regională a gazelor naturale, suntem la doar câteva luni distanţă de decizia finală de investiţie pentru proiectul nostru emblematic Neptun Deep, planificată pentru jumătatea anului, lucrările de dezvoltare fiind planificate să înceapă în 2024 şi primele gaze naturale extrase în 2027“, spune Christina Verchere într-un alt raport al grupui, cel pentru anul trecut, publicat în martie.

Iniţial, rezerva de gaze naturale fusese estimată la circa 42-84 de miliarde de metri cubi, acestea fiind rezultatele aduse de primele sonde de explorare. Între timp, estimările au devenit mult mai optimiste, lucru confirmat recent şi de Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural, într-un interviu publicat în noua ediţie a anuarului ZF Energie.

„În primul rând – primele gaze vor fi extrase începând din toamna anului 2026. În al doilea rând – aşa cum arată volumul rezervat de cele două companii pe conductă, producţia anuală de gaze a zăcământului Neptun va fi mult mai mare faţă de ce s-a estimat până acum. Cei 9.800 MWh de gaze transportaţi orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în reţeaua naţională de transport.

Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi au rezervat în consecinţă capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv şi în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată“, a spus Ion Sterian, şeful Transgaz, pentru Anuarul ZF Energie. Iniţial, estimările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar putea ajunge la 6,1 miliarde de metri cubi, datele de acum indicând cantităţi cu peste 30% mai mari.

Vestea este cât se poate de bună în contextul în care atât Transgaz, cât şi OMV Petrom pariază pe creşterea cererii interne de gaze, cel puţin până în 2030.

Spre exemplu, din estimările Transgaz, în următorii 3-4 ani, cererea de gaze natural ear putea creşte cu 10 miliarde de metri cubi, ţinând cont mai ales de trecerea centralele pe cărbuni pe gaz, dar şi pornind de la ideea că investiţii precum centrala Iernut a Romgaz se vor finaliza. La rândul său, OMV Petrom preconizează creşterea consumului de gaze naturale, cel puţin până la nivelul anului 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrom #Marea Neagră #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.