Marea tergiversare! Spânu, foc și pară pe turcii lui Erdogan: Să se lucreze și noaptea la drumul Hîncești

Reabilitarea drumului R34 Hâncești-Leova-Cantemir avansează cu viteza melcului. Până în prezent lucrările de construcție au fost realizate puțin peste 22% de către compania turcă OZKA.

„Am solicitat să se lucreze în două schimburi pentru a grăbi reabilitarea drumului R34 Hâncești-Leova-Cantemir. Prea mult s-a întârziat în trecut, toate proiectele de infrastructură trebuie să se realizeze în timp. Spor și vom urmări atent progresul”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Contractul semnat cu OZKA are o valoare totală de peste 56 milioane de euro, bani acordați Guvernului Republicii Moldova prin împrumut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările la sfârșitul lunii februarie a anului 2023.

În 2015, a mai fost organizat un concurs pentru aceste segment de drum, la care și-au anunțat intenția de participare tocmai 44 de companii. În aprilie 2016 s-a anunțat că Serenissima Costruzioni S.P.A., în asociere cu PST Group din Italia, au câștigat contractul, oferind cel mai mic preț – circa 53 de milioane de euro.

Italienii, care mai câștigaseră și contractul de reabilitare a drumului Soroca-Arionești, nu au mai apucat să facă careva lucrări pentru că a intrat în insolvență.

Ozka Insaat este o companie de construcții care a fost fondată în 1998 și în prezent are 350 de angajați (2020). Acționarul principal este Naim Özkazanç, care este și președinte de onoare al companiei.

#reabilitare spinu #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.