Mastercard a pierdut 34 mil. dolari de la suspendarea activității în Federația Rusă

Sistemul internațional de plăți Mastercard a pierdut 34 de milioane de dolari din cauza suspendării activităților în Rusia și a sancțiunilor internaționale împotriva clienților săi individuali, a declarat compania în raportul său pentru ultimul trimestru.

Cheltuielile nete constau în cheltuieli administrative de 34 de milioane USD legate în principal de provizioanele pentru solduri necorespunzătoare pentru anumiți clienți sancționați, compensate de un venit net de 30 milioane USD.

Astfel, pierderea trimestrială din activitățile din Federația Rusă s-a ridicat la 4 milioane de dolari și „este direct legată de sancțiunile impuse și suspendarea operațiunilor de afaceri în Rusia”.

Profitul net trimestrial cumulat al Mastercard a crescut cu 43% în termeni anuali și s-a ridicat la 2,631 miliarde de dolari. Câștigul diluat pe acțiune a fost de 2,68 USD după 1,83 USD în ianuarie-martie 2021. Veniturile s-au ridicat la 5,167 miliarde de dolari (o creștere de 24% față de acum un an). Experții așteptau cifra la nivelul de 4,91 miliarde de dolari.

Mastercard Inc. – operator al unuia dintre cele mai mari sisteme de plată din lume. Sistemele internaționale Visa și Mastercard au anunțat la începutul lunii martie că suspendă operațiunile în Rusia. Visa a raportat anterior că pierderile sale în Rusia din aceleași motive s-au ridicat la 35 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sistem de plăți #mastercard #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.