Mercedes-Benz se restructurează. Constructorul german va grupa brandurile de lux Maybach, AMG și G Class

Un purtător de cuvânt al grupului german Mercedes-Benz a declarat că compania va grupa sub-brandurile sale de lux Mercedes-Maybach, Mercedes-AMG şi vehiculele de teren G Class într-o singură subsidiară, ca parte a actualei restructurări de la firma mamă, Daimler AG.

Scopul restructurării este de a asigura reduceri de costuri pe plan interne şi accelerarea implementării măsurilor de restructurare, în vederea îmbunătăţirii profitabilităţii.

Independenţa brandurilor individuale va fi menţinută şi îmbunătăţită sub conducerea lui şefului AMG, Philipp Schiemer, care va prelua şi responsabilităţile suplimentare, scrie Agerpres.

În februarie, Daimler a anunţat că urmează să îşi schimbe denumirea în Mercedes-Benz şi să listeze separat divizia de camioane până la finele anului. Această separare este cea mai importantă restructurare decisă de Ola Kallenius de la numirea sa în funcţia de director general al grupului german Daimler AG în urmă cu aproape doi ani. În plus, separarea de divizia de camioane îi va mulţimi şi pe investitori, care cer de mult timp conducerii Daimler să analizeze o listare a diviziei de camioane, care este unul dintre cei mai mari producători mondiali de vehicule comerciale.

Listarea diviziei de camioane – Daimler Truck – la Bursa de la Frankfurt ar urma să aibă loc până la finalul acestui an. La momentul oportun, Daimler îşi va schimba denumirea în Mercedes-Benz, a informat grupul german.

Daimler a revizuit recent în creştere estimările privind profitul din 2021, dar a avertizat că deficitul global de semiconductori ar putea afecta în continuare vânzările în trimestrul doi.

Estimările se bazează pe o redresare a accesului la cipuri pentru industria auto în semestrul doi din 2021, deşi în prezent există o vizibilitate limitată, se arată într-un comunicat al grupului german.

Cu toate aceste probleme, oficialii Daimler se aşteaptă ca profitul operaţional din 2021 să fie semnificativ mai ridicat decât în 2020, în urma redresării economiei mondiale după pandemia de coronavirus.

Marja de profit ajustat la divizia de maşini şi furgonete Mercedes ar urma să se situeze între 10% şi 12%, după ce anterior previzionase o marjă între 8% şi 10%. De asemenea, câştigurile din China ar urma să urce cu peste 7,5% în 2021, după ce anterior se prognoza un avans între 2% – 7,5%.

Daimler deţine divizia de lux Mercedes-Benz şi brandul Smart.

#restructurare #mercedes benz #branduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.